CRONOLOGIA PRINCIPALELOR MĂSURI ANTIEVREIEȘTI ÎN ROMÂNIA (SEPTEMBRIE 1940 – AUGUST 1944)

 

septembrie 5 ♦ Evreicele sunt excluse de la cursurile de surori de caritate pendinte de Crucea Roşie.

septembrie 9 ♦ Cultul mozaic este eliminat dintre cultele istorice protejate şi autorizate.

septembrie 9 ♦ Orice sinagogă trebuie să obţină autorizaţie de funcţionare: în comunele urbane pot funcţiona dacă deservesc 400 de familii, în cele rurale 200.

septembrie 10 ♦ Se interzice, pentru toate cultele creştine, achiziţionarea de obiecte de cult de orice natură de la magazinele evreieşti.

septembrie 11 ♦ Tot personalul evreiesc de la teatrele naţionale sau particulare este exclus fară nici o excepţie.

septembrie 13 ♦ Asociaţia Generală a Inginerilor Români (A.G.I.R.) radiază o parte din membrii săi evrei.

septembrie 17 ♦ Ministerul Educaţiei Naţionale interzice instituţiilor de învăţământ să-şi procure rechizite, furnituri de birou sau şcolare de la întreprinderile evreieşti.

septembrie 18 ♦ Conducătorul statului ordonă suspendarea deciziilor prin care cultul mozaic a fost eliminat dintre cultele istorice.

septembrie 20 ♦ Federaţia Sporturilor anulează permisele de intrare pe arenele sportive ale ziariştilor evrei.

septembrie 21 ♦ Casa Asigurărilor Sociale înlătură pe furnizorii săi evrei.

septembrie 21 ♦ Opera Română elimină întregul său personal evreiesc.

septembrie 22 ♦ Artiştii evrei pot juca numai pe scenele trupelor particulare evreieşti autorizate.

septembrie 25 ♦ Comitetul Sindicatului ziariştilor exclude membrii evrei.

septembrie 27 ♦ Uniunea Ziariştilor profesionişti elimină membrii evrei.

octombrie 3 ♦ Se interzice arendarea farmaciilor şi drogheriilor pentru evrei (Decret-lege 3294, în continuare D.L.).

octombrie 4 ♦ Societatea Scriitorilor Români decide eliminarea scriitorilor evrei.

octombrie 4 ♦ Se retrage evreilor titlul de „furnizor al Curţii Regale”.

octombrie 5 ♦ Evreii nu mai pot stăpâni proprietăţi rurale de nici un fel (D.L. 3347).

octombrie 5 ♦ Se numesc comisari de românizare pe lângă întreprinderile industriale şi comerciale evreieşti (D.L. 3361).

octombrie 7 ♦ Asociaţia electricienilor din Bucureşti a eliminat membrii evrei.

octombrie 10 ♦ Adunarea generală a medicilor stomatologi elimină membrii evrei.

octombrie 10 ♦ Asociaţia Antreprenorilor de Lucrări Publice şi Particulare hotărăşte eliminarea evreilor.

octombrie 11 ♦ Societatea Arhitecţilor Români hotărăşte eliminarea arhitecţilor evrei.

octombrie 12 ♦ Se interzice firmelor evreieşti participarea la licitaţii publice.

octombrie 12 ♦ Sindicatul Artelor Frumoase hotărăşte excluderea pictorilor şi sculptorilor evrei.

octombrie 12 ♦ Societatea Română de Oto-Rino-Laringologie hotărăşte excluderea membrilor evrei.

octombrie 13 ♦ Se ordonă desfiinţarea cimitirului evreiesc din Bucureşti, str. Sevastopol.

octombrie 14 ♦ Personalul didactic şi administrativ, ca şi elevii şi studenţii evrei sunt excluşi din învăţământul de stat, particular şi confesional. Evreii îşi pot organiza şcoli proprii, fără drept de publicitate (D.L. 3438).

octombrie 16 ♦ Corpul didactic de origine etnică română nu poate publica lucrări didactice sau ştiinţifice la edituri evreieşti.

octombrie 16 ♦ Nu se mai prelungesc autorizaţiile antreprenorilor evrei de cinematografe.

octombrie 17 ♦ Avocaţii evrei rămaşi în barouri nu pot pleda decât în procesele coreligionarilor lor. (Pe baza legii din 8 august 1940, au fost radiaţi din barouri 1.400 de avocaţi evrei. Au mai rămas 800 foşti participanţi în Războiul de întregire şi cu alte merite recunoscute) (D.L. 3487).

octombrie 17 ♦ Este interzis librăriilor evreieşti să arboreze firme cu caracter naţional (de ex. Cultura Românească, Cultura naţională, Mihai Eminescu ş.a.). Se va menţine doar numele proprietarului şi profilul comercial al magazinului.

octombrie 17 ♦ Asociaţia Generală a Chimiştilor hotărăşte excluderea membrilor evrei.

octombrie 23 ♦ Sunt anulate brevetele de băuturi spirtoase aparţinând evreilor.

octombrie 25 ♦ Se interzice în bibliotecile publice consultarea lucrărilor de autori evrei.

octombrie 26 ♦ Asociaţia de turism „România Pitorească” hotărăşte eliminarea membrilor evrei.
noiembrie 2 ♦ Crescătoriile de porumbei călători nu pot fi autorizate decât pentru cetăţeni etnici români (D.L. 3627).

noiembrie 5 ♦ Asociaţia Publiciştilor Români hotărăşte eliminarea membrilor evrei.

noiembrie 8 ♦ Directoratul de box, lupte a hotărât radierea boxerilor evrei, interzicându-le accesul în sălile de sport.

noiembrie 10 ♦ Se anulează autorizaţiile de debite pentru vânzarea produselor monopolizate CAM deţinute de evrei (D.L. 3758).

noiembrie 10 ♦ Asociaţia Docenţilor Universitari a hotărât eliminarea membrilor evrei.

noiembrie 13 ♦ Când infracţiunile cu caracter de uneltire contra ordinii publice sunt comise de persoane de altă origine etnică decât cea românească pedepsele sunt duble (D.L. 3802).

noiembrie 15 ♦ Medicii evrei sunt excluşi din Colegiul Medicilor. Consecinţa măsurii este decăderea din exerciţiul profesiunii. Medicii evrei puteau îngriji doar pacienţi evrei (D.L. 3789).

noiembrie 16 ♦ Întreprinderile civile sau comerciale precum şi alte instituţii sau fundaţii nu vor putea avea în serviciul lor salariaţi evrei (D.L. 3825).

noiembrie 17 ♦ Trec în patrimoniul statului pădurile, morile, fabricile agricole de spirt, industriile forestiere, întreg inventarul viu şi mort, precum şi recoltele de orice natură. (D.L. 3810).

noiembrie 18 ♦ Se interzice evreilor calitatea de membri în sindicatele sau organizaţiile profesionale de artişti.

noiembrie 19 ♦ Se retrag evreilor autorizaţiile de funcţionare a sălilor de cinematograf, a caselor de filme şi a birourilor comerciale de voiaj şi turism (D.L. 3850).

noiembrie 19 ♦ Anticarii creştini hotărăsc boicotarea editurilor evreieşti.

noiembrie 21 ♦ Centrala Legionară a anticarilor interzice vânzarea cărţilor de autori evrei.

decembrie 4 ♦ Se expropriază vasele sau plutitoarele maritime sau fluviale aparţinând evreilor (D.L. 2968).

decembrie 4 ♦ Sfântul Sinod a opinat că botezul primit acum 30 de ani nu infirmă dispoziţiile în vigoare pentru ocrotirea raselor.

decembrie 5 ♦ Evreii sunt excluşi din armată (D.L. 3984)

decembrie 15 ♦ Societatea „Mărăşti” a hotărât excluderea membrilor evrei.

decembrie 24 • Se suspendă înregistrarea contractelor de ucenicie ale ucenicilor evrei.

decembrie 24 ♦ Se suspendă eliberarea şi preschimbarea titlurilor de capacitate profesională a meşterilor şi lucrătorilor evrei.

1941

ianuarie 15 ♦ În cadrul recensământului general al României se organizează un recensământ special pentru evrei (D.L. 67).

ianuarie 19 ♦ Se desfiinţează instituţia comisarilor de românizare. Atribuţia de control pentru întreprinderile evreieşti revine Ministerului Economiei Naţionale (D.L. 121).

ianuarie 21-23 ♦ Are loc pogromul legionar din Bucureşti. Din 999 de cazuri cercetate în Bucureşti de Federaţia Uniunilor de Comunităţi Evreieşti (FUCE) rezultă că au fost asasinate 120 de persoane; incendiate, dărâmate şi jefuite 25 de temple şi sinagogi; au fost devastate, incendiate şi jefuite 616 magazine, 547 de locuinţe, interesând un număr de 3.579 suflete.

februarie 6 ♦ Evreii vinovaţi de infracţiuni la legea pentru reprimarea faptelor ce pun în primejdie siguranţa statului se pedepsesc cu îndoitul pedepsei (D.L. 236).

februarie 13 ♦ Medicii, farmaciştii, inginerii şi arhitecţii evrei vor putea fi rechiziţionaţi în armată, purtând semne distinctive evreieşti.

februarie 20 ♦ La şcolile primare şi secundare confesionale ale cultelor creştine, se pot primi elevi creştini de orice origine etnică. În certificatele eliberate se va trece originea etnică (D.L. 377).

februarie 24 ♦ În cererea de înmatriculare a unei firme comerciale se va trece şi originea etnică. Camera de Comerţ are drept de respingere nemotivată (D.L. 410).

februarie 25 ♦ Evreii sunt excluşi de la adunarea plebiscitară din 2 martie 1941 (D.L. 451).

martie 1 ♦ Se întemeiază „Oficiul pentru desfacerea produselor laminate de fier” (ODESFER) pentru românizarea totală a comerţului de fierărie (D.L. 491).

martie 4 ♦ Se interzice efectuarea următoarelor operaţiuni fară aprobarea Ministerului Economiei Naţionale de către întreprinderile care au avut comisari de românizare: înstrăinarea imobilelor şi a utilajului tehnic; arendarea întreprinderilor; lichidarea; înstrăinarea şi gajarea activelor. Ministerul poate exercita control şi asupra întreprinderilor care n-au avut comisari de românizare (D.L. 533).

martie 8 ♦ Regia Autonomă C.F.R. poate rechiziţiona sub formă de diurnişti pe inginerii evrei îndepărtaţi, cu salariul din momentul concedierii (D.L. 575).

martie 14 ♦ Înfiinţarea Oficiului Român pentru Aprovizionarea şi Distribuirea Produselor de Pielărie (ORAP) pentru românizarea industriei şi comerţului pielăriei (D.L. 655).

martie 18 ♦ Se prelungesc contractele de închiriere pentru locuinţele tuturor locuitorilor, cu excepţia evreilor (D.L. 693).

martie 20 ♦ Evreii titulari de paşapoarte româneşti sunt obligaţi să aplice menţiunea de evreu-evreică.

martie 21 ♦ Se interzice evreilor trecerea la creştinism (D.L. 711).

martie 22 ♦ Se anulează contractele de ucenicie ale ucenicilor evrei şi cărţile de capacitate ale lucrătorilor şi meseriaşilor evrei salariaţi.

martie 25 ♦ Se introduce obligativitatea nominalizării acţiunilor (D.L. 811).

martie 28 ♦ Sunt expropriate imobilele urbane evreieşti (D.L. 842).

aprilie 1 ♦ Bugetul general al statului exclude Cultul mozaic de la subvenţiile acordate cultelor (D.L. 846).

aprilie 5 ♦ Oficiul Naţional Cinematografic (ONC) poate angaja specialişti străini, dar numai arieni sau creştini (D.L. 960).

aprilie 9 ♦ Primăria Piatra Neamţ interzice distribuirea fainii brutăriilor evreieşti.

mai 3 ♦ Asociaţia Cercetaşilor Români din războiul 1916-1919 elimină membrii evrei.

mai 3 ♦ Se înfiinţează Centrului Naţional de Românizare (D.L. 1216).

mai 3 ♦ Intră în patrimoniul statului următoarele proprietăţi evreieşti: fermele, brutăriile, instalaţiile de prelucrat paste făinoase, fabricile industriale de spirt, fabricile de medicamente etc. (D.L. 1220).

mai 7 ♦ Se interzice evreilor deţinerea aparatelor de radio (D.L. 1253).

mai 15 ♦ Se instituie obligativitatea muncii de folos obştesc. Cei ce vor lucra în taberele de muncă vor fi retribuiţi, în afara evreilor cărora li se va aloca doar costul întreţinerii (D.L. 1403).

iunie 5 ♦ Răspunzând unui memoriu FUCE, se face cunoscut că s-a aprobat lăsarea aparatelor de radio evreilor veterani, invalizi, decoraţi, văduve, orfani de război, celor încetăţeniţi înainte de 1916.
iunie 12 ♦ Se modifică legea pentru funcţionarea Creditului Naţional Agricol, care va finanţa operaţiunile de colonizare a populaţiei româneşti, refugiate din teritoriile cotropite, pe bunurile evreieşti expropriate (D.L. 1719).

iunie 18 ♦ Se reduce complet circulaţia turismelor proprietatea persoanelor de origine etnică evreiască.

iunie 21 ♦ Se ordonă evacuarea evreilor din toate comunele rurale şi concentrarea lor în capitale de judeţe.

iunie 21 ♦ În diferite localităţi din ţară au loc arestări cu titlu de ostatici şi cu regim sever de închisoare a bărbaţilor evrei între 18-60 de ani.

iunie 21 ♦ Prefectura Iaşi ordonă confiscarea tuturor binoclurilor şi lanternelor de buzunar de la evrei.

iunie 22 ♦ Intrarea României în război. Instituirea unui regim excepţional de teroare antievreiască.

iunie 29 – iulie 6 ♦ Are loc pogromul de la Iaşi şi punerea în mişcare a „trenurilor morţii”. Numărul victimelor între 8 şi 12.000.

iunie 30 ♦ Comunicatul Consiliului de Miniştri cu privire la „executarea a 500 iudeo-comunişti” la Iaşi.

iulie 4 ♦ Se introduce semnul distinctiv pentru evreii din Bacău (în cursul lunilor iulie-august se introduce şi în alte localităţi).

iulie 14 ♦ Regulamentul Statutului Militar al Evreilor. În schimbul serviciului militar şi premilitar, de unde evreii au fost excluşi, se introduce regimul taxelor militare şi al prestării muncii de folos obştesc.

iulie 15 ♦ Internarea bărbaţilor evrei între 16-60 ani din Ploieşti, Câmpina şi Sinaia în lagărul special amenajat la Teiş-Târgovişte.

iulie 18 ♦ Evreilor din Vaslui nu li se dă cota de ulei şi zahăr.

iulie 27 ♦ Se suspendă autorizaţiile de călătorie pentru evrei.

iulie 30 ♦ Pentru subscrierea la împrumutul Reîntregirii, populaţiei evreieşti i se cer 10 miliarde lei.

iulie-august ♦ Au loc pogromuri sângeroase în Basarabia şi Bucovina de nord. Evreii sunt concentraţi în lagăre şi ghetouri.

august 6 ♦ Evreilor din Iaşi li se interzice locuirea şi circulaţia în anumite cartiere, obligându-i să-şi părăsească locuinţele în trei zile. Se impune purtarea semnului distinctiv.

august 8 ♦ Autorităţile din Galaţi interzic evreilor să se aprovizioneze în pieţe publice înainte de ora 9 dimineaţa (Măsura se aplică în toate localităţile din ţară).

august 14 ♦ Se introduce semnul distinctiv la Botoşani.

august 23 ♦ Banca Naţională a României este autorizată să înlesnească românilor preluarea întreprinderilor comerciale şi industriale de la evrei (D.L. 2370).

august 25 ♦ Se introduce obligativitatea semnului distinctiv pe toată raza Comandamentului 4 Teritorial.

august 30 ♦ Semnarea acordului de la Tighina de către reprezentanţii autorităţilor militare române şi germane. Transnistria intră sub administraţie civilă românească. S-a stabilit concentrarea evreilor în acest teritoriu în tabere de muncă deoarece evacuarea lor peste Bug la data respectivă nu era posibilă.

septembrie 3 ♦ Se şterg din controalele armatei ofiţerii de rezervă evrei.

septembrie 4 ♦ Se extind toate legile de expropriere şi în provinciile recucerite (D.L. 2507).
septembrie 5 ♦ Se introduce semnul distinctiv şi pentru evreii din Bucureşti.

septembrie 8 ♦ Dr. W. Filderman, într-o audienţă la conducătorul statului, obţine abrogarea ordinului privind semnul distinctiv.

septembrie 10 ♦ Se transmite ordinul că evreii nu mai trebuie să poarte semnul distinctiv.

septembrie 16 ♦ Se prelungesc contractele de închiriere, dar evreii nu beneficiază (D.L. 2601).
septembrie 24 ♦ Evreii din Vaslui nu au voie a se aproviziona decât o oră şi jumătate pe zi.
septembrie 26 ♦ Se expropriază acţiunile evreilor din Societăţile de Voiaj şi Turism (D.L. 2693).
octombrie 2 ♦ Salariaţii evrei nu beneficiază de banii de concediu ce se acordă celorlalţi salariaţi. Banii ce se cuvin evreilor se varsă la Casa Asigurărilor Sociale (D.L. 2741).

septembrie-octombrie ♦ Deportarea în Transnistria a evreilor din Basarabia şi nordul Bucovinei.
octombrie 8 ♦ începe deportarea în Transnistria a evreilor din Bucovina de sud.

octombrie 10 ♦ Desfiinţarea dreptului de folosinţă de către evrei a imobilelor lor expropriate. Pot rămâne chiriaşi, dar Centrul Naţional de Românizare poate oricând rezilia contractele (D.L. 2816).
octombrie 10 ♦ Pentru a fi înscris în Colegiul Arhitecţilor se cere certificatul de naţionalitate şi de origine etnică.

octombrie 21 ♦ Toţi evreii majori, bărbaţi sau femei, sunt obligaţi să predea gratuit statului efecte civile pentru constituirea de stocuri de îmbrăcăminte (D.L. 2909).

octombrie 25 ♦ Se înfiinţează administratorii generali ca organe de control şi îndrumare a activităţii giranţilor imobilelor evreieşti.

octombrie 26 ♦ Corpul contabililor anunţă excluderea tuturor evreilor. Consecinţa măsurii este decăderea din exerciţiul profesiunii.

octombrie 30 ♦ Se şterg din controalele ofiţerilor de rezervă din aeronautică ofiţerii evrei.
octombrie 31 ♦ Radu Lecca, director la Preşedinţia Consiliului de Miniştri, este însărcinat cu pregătirea lucrărilor pentru reglementarea regimului evreilor.

noiembrie 4 ♦ Pentru a fi admis în Administraţia P.T.T. trebuie să ai originea etnică română. Cei căsătoriţi nu vor fi admişi decât dacă şi soţiile lor sunt de origine română (D.L. 2029).

noiembrie 5 ♦ Evreii sunt excluşi de la Adunarea Obştească Plebiscitară din 9 noiembrie (D.L. 3052).
noiembrie 9 ♦ Evreii din Bucureşti nu se pot aproviziona în pieţele publice decât după ora 10 dimineaţa.

noiembrie 12 ♦ Ministerul Muncii retrage autorizaţiile de funcţionare a cursurilor profesionale de ucenici, înfiinţate sau susţinute de Comunităţile israelite.

noiembrie 13 ♦ Se desfiinţează matriţele metalice ale discurilor de gramofon cu imprimările compozitorilor şi interpreţilor evrei.

noiembrie 14 ♦ Candidaţii la examenul pentru ocuparea locurilor vacante de farmacişti trebuie să fie de naţionalitate română şi origine ariană (D.L. 3198).

noiembrie 25 ♦ În instituţiile de surori de ocrotire nu pot fi admise decât persoane de cetăţenie română şi origine ariană.

noiembrie 25 ♦ Se dizolvă Cercul „Libertatea” prin act guvernamental. Nu poate fi atacat în Contencios.

noiembrie 29 ♦ Urmează a fi lichidate toate farmaciile proprietate evreiască (D.L. 1039).

noiembrie 29 ♦ Toţi evreii posesori de schiuri sunt obligaţi să le depună.

decembrie 15 ♦ Candidaţii înscrişi la examenul de clasificare a farmaciştilor trebuie să fie de naţionalitate română şi origine etnică ariană.

decembrie 17 ♦ Se dizolvă Federaţia Uniunilor de Comunităţi Evreieşti din România şi se înlocuieşte cu Centrala Evreilor din România, singura autorizată să reprezinte interesele colectivităţii evreieşti. Se interzice apariţia ziarului „Renaşterea Noastră” (D.L. 3415).

decembrie 17 ♦ Se instituie obligativitatea de recenzare a tuturor locuitorilor de „sânge evreiesc” (D.L. 3416).

decembrie 17 ♦ Evreii invalizi din războiul 1916-1919 sunt scutiţi a preda efectele pentru constituirea de stocuri.

decembrie 31 ♦ Arendaşii proprietăţilor agricole trebuie să fie cetăţeni români de origine ariană (D.L. 3565).

1942

ianuarie 23 ♦ În baza aprobării Consiliului de Miniştri se dispune eliberarea tuturor ostaticilor evrei în toată ţara.

ianuarie 31 ♦ Se publică Regulamentul pentru organizarea şi funcţionarea Centralei Evreilor.

februarie 18 ♦ Apare primul număr al ziarului „Gazeta Evreiască”.

februarie 24 ♦ Conform normelor de recrutare a personalului medical pentru instituţiile publice şi cele particulare subvenţionate de stat, candidaţii trebuie să fie cetăţeni români de origine ariană (D.L. 572).

februarie 27 ♦ Colegiul inginerilor hotărăşte radierea inginerilor evrei ce nu fac parte din categoria a doua şi a celor din categoria a doua înscrişi după 9 august 1940. Anularea înscrierii antreprenorilor evrei din categoriile I şi II. În „Monitorul Oficial” s-au publicat numele tuturor inginerilor şi antreprenorilor vizaţi.

februarie 27 ♦ Toţi evreii din Bucureşti supuşi muncii obligatorii trebuie să presteze 10 zile de muncă la zăpadă.

februarie 28 ♦ Prefectura Poliţiei Capitalei comunică unui număr de 120 evrei din Bucureşti că sunt declaraţi ostatici morali răspunzători cu viaţa pentru orice acte de agresiune, teroare sau sabotaj comise de evrei.

martie 10 ♦ Se înfiinţează un impozit excepţional de reîntregire. Evreii datorează împătritul impozitelor (D.L. 732).

martie 11 ♦ Pentru admiterea la ocuparea posturilor de externi de spitale, candidaţii trebuie să fie de naţionalitate română şi origine ariană (D.L. 739).

martie 14 ♦ Se prevede combaterea camuflării bunurilor, drepturilor şi intereselor evreieşti şi reprimarea sabotării operei de românizare (D.L. 769).

martie 23 ♦ Legea de prelungire a contractelor de închifiere nu se aplică evreilor (D.L. 873).

martie 28 ♦ Se prevede reconstrucţia oraşului Panciu, distrus după cutremur. Rămâne o aşezare cu caracter românesc şi creştin, cu excluderea oricărui element evreiesc (D.L. 926).

martie 30 ♦ Se interzice poşta clandestină cu Transnistria (D.L. 944).

aprilie 21 ♦ Marele Stat Major organizează, supraveghează şi controlează munca obligatorie executată de evrei.

mai 1 ♦ Cei de sânge evreiesc, cu unul din părinţi de altă origine etnică decât cea evreiască şi botezaţi înainte de 9 august 1940 pot folosi aparate de radio, sunt scutiţi de recensământul de sânge evreiesc şi de depunerea de efecte (D.L. 1257).

mai 26 ♦ Se înfiinţează şi se organizează Oficiul de Studii documentare şi îndrumare al Subsecretariatului de Stat pentru Românizare, cu scopul de a pregăti trecerea întreprinderilor comerciale industriale în stăpânirea românilor (D.L. 1547).

mai 27 ♦ Se prevede administrarea şi lichidarea bunurilor aparţinând Centrului Naţional de Românizare (D.L. 1569).

iunie 4 ♦ Toate cartelele alimentare ale evreilor de cetăţenie română trebuie să aibă bonurile barate.

iunie 25 ♦ Cota de zahăr pe luna iunie va fi de 1 kg de cap pentru toată populaţia şi 200 gr pentru evrei.

iunie ♦ Se reiau deportările evreilor din Bucovina în Transnistria.

iulie 3 ♦ Se expropriază toate bunurile imobile aparţinând comunităţilor evreieşti, cu excepţia sinagogilor, templelor şi a cimitirelor (D.L. 1848).

iulie 11 ♦ Marele Stat Major ordonă măsurile referitoare la deportările de evrei din Vechiul Regat şi sudul Transilvaniei în Transnistria. Cei în cauză vor fi deportaţi împreună cu familiile lor; vor desemna un împuternicit pentru lichidarea bunurilor.

iulie 15 ♦ Se interzice tăierea rituală a animalelor şi păsărilor.

iulie 18 ♦ Sunt admişi la calificarea profesională în industrie, se pot angaja ca ucenici şi pot dobândi cărţile de capacitate profesională numai cetăţenii români neevrei (D.L. 1981).

iulie 21 ♦ Termenul de „muncă de folos obştesc” în cazul evreilor se înlocuieşte prin acela de „muncă obligatorie” (D.L. 2068).

iulie 23 ♦ Titraţii evrei sunt obligaţi a presta 90 de zile pe an muncă obligatorie în profesiunea lor. Vor primi drepturile cuvenite soldatului.

august 3 ♦ Sunt anulate 1.327 cărţi de lucrători şi meşteri evrei.

august 14 ♦ Se decide dizolvarea imediată a organizaţiilor sioniste din întreaga ţară.

august 18 ♦ Evreii posesori de biciclete sau motorete sunt obligaţi să le depună imediat.

august 18 ♦ Evreii vor plăti 15 lei pentru raţia de pâine în loc de 7, cât plăteşte restul populaţiei. Se interzice evreilor să cumpere chifle în loc de pâine.

septembrie 6 ♦ Se suprimă două bonuri săptămânale din raţia de pâine a evreilor. Se menţine suprimarea totală a raţiei de mălai.

septembrie 16 ♦ Au fost închişi, în Bucureşti, 148 evrei împreună cu familiile lor pentru a fi trimişi în Transnistria pe baza unor rapoarte ale inspectorului general al detaşamentelor de muncă evreieşti.

septembrie 22 ♦ Este evacuat azilul de bătrâni „Elisabeteu” din Bucureşti.

septembrie 22 ♦ Se instituie pedeapsa cu moartea pentru evreii de peste 15 ani, deportaţi în Transnistria, care se întorc fraudulos (D.L. 2786).

septembrie 30 ♦ Evreii ridicaţi în noaptea de 16 septembrie au fost deportaţi.

octombrie 15 ♦ Se comunică hotărârea Consiliului de Miniştri de a nu se mai face nici un fel de deportare de evrei până nu se va crea o instituţie pentru organizarea acestei acţiuni.

octombrie 17 ♦ Meseriaşii evrei cărora li s-au anulat cărţile de capacitate îşi pot continua profesia dacă sunt: urmaşi ai morţilor din războiul din 1877; invalizi din războiul din 1916-1918; orfani de război.

octombrie 27 ♦ Se constituie o Comisiune Interministerială care să se ocupe de rezolvarea problemelor evreieşti.

noiembrie 5 ♦ Se interzice evreilor să se aprovizioneze de la ţărani. Aprovizionarea se va face numai prin comunităţile evreieşti.

decembrie 7 ♦ Familiile celor deportaţi în Transnistria pot trimite acestora prin Inspectoratul General al Jandarmeriei din Bucureşti veselă, pături şi îmbrăcăminte de iarnă.

decembrie 8 ♦ S-a aprobat eliberarea de cartele nebarate evreilor mutilaţi, invalizi şi văduvelor de război, precum şi celor decoraţi cu Virtutea Militară, Steaua României şi Coroana României.

1943

ianuarie 1 ♦ Deplasarea primei delegaţii a Comitetului de Asistenţă pe lângă Centrala Evreilor în Transnistria pentru organizarea asistenţei.

ianuarie 4 ♦ Centrul Naţional de Românizare va administra şi lichida bunurile mobile şi mărfurile de orice fel „părăsite” de evrei în judeţele Câmpulung Moldovenesc, Suceava, Rădăuţi, Dorohoi.

ianuarie 12 ♦ Se publică completarea la lista privind eliminarea inginerilor şi antreprenorilor din Colegiul inginerilor.

februarie 3 ♦ Apare legea pentru sancţionarea evreilor nesupuşi la chemare sau dezertori la munca obligatorie (D.L. 261).

februarie 18 ♦ Evreii decoraţi cu „Bărbăţie şi Credinţă” în timpul războiului din 1916-1919 se pot folosi de cartele nebarate.

martie 3 ♦ Se instituie o pedeapsă suplimentară – fixare de domiciliu obligator – (ceea ce însemna deportare în Transnistria) evreilor care vor suferi pedepse de cel puţin 6 luni internare în lagăr, pe baza legii sabotajului economic (D.L. 552).

martie 10 ♦ Se introduc o serie de modificări în legile privind atribuţiile Centrului Naţional de Românizare şi exproprierea imobilelor urbane. Se prevede pentru unii evrei, cu merite deosebite, posibilitatea asimilării totale sau parţiale cu românii (D.L. 625).

martie 12 ♦ Chiriaşii evrei în imobilele Centrului Naţional de Românizare, dacă nu permit persoanelor justificate vizitarea apartamentelor, se fac vinovaţi de crimă de sabotare a operei de românizare.

martie 16 ♦ Evreii autorizaţi a fi utilizaţi în servicii publice vor fi salarizaţi cu salariul celui mai mic grad al funcţiunii pe care o îndeplinesc, fără sporul de scumpete.

martie 16 ♦ Primăria oraşului Dorohoi interzice: sătenilor de a găzdui evrei; evreilor de a cumpăra direct de la ţărani; dispune închiderea magazinelor alimentare evreieşti; toate magazinele evreieşti trebuie să placardeze „Steaua lui David”, ţăranii neavând dreptul să intre în magazin.

martie 25 ♦ Sunt stabilite categoriile de evrei care vor putea continua a locui în imobilele intrate în patrimoniul Centrului Naţional de Românizare: foştii voluntari invalizi, văduve de război sau decoraţi şi naturalizaţi pe front pentru acte de bravură; naturalizaţii înainte de 1916; medicii şi dentiştii în măsura necesităţii; chiriile se stabilesc prin decizie specială.

aprilie 6 ♦ O nouă lege a chiriilor, de care beneficiază şi anumite categorii de evrei (D.L. 936).
mai 11 ♦ Evreii sunt supuşi unei contribuţii excepţionale de 4 miliarde lei. Termenul de plată – 30 de zile.

mai 13 ♦ Copii între 15-18 ani sunt încadraţi în detaşamente de muncă obligatorie.

mai 20 ♦ Se decide scoaterea la licitaţie a tuturor bunurilor mobile evreieşti ce nu sunt administrate de către proprietarii lor sau prin mandatari.

mai 26 ♦ Se ordonă deportarea dr. W. Filderman în Transnistria.

iunie 5 ♦ Se acordă cartele nebarate „evreilor creştini” care pot dovedi că au unul din părinţi de origine ariană pură.

iunie 24 ♦ Se publică noi normative pentru stabilirea categoriilor de evrei care au dreptul la cartele nebarate.

august 2 ♦ Evreii vor plăti 10 lei în plus pentru fiecare raţie de pâine neagră.

august 4 ♦ Evreii posedând titluri academice pentru profesiuni tehnice sunt exceptaţi de la normele de salarizare prevăzute pentru salariaţii evrei în general.

septembrie 1 ♦ Se modifică legea pentru românizarea personalului. Se crează delictul de sabotare a românizării (D.L. 2424).

septembrie 7 ♦ Se înfiinţează, în cadrul Subsecretariatului de Stat al Muncii, Comisariatul General pentru Problemele Evreieşti (D.L. 2461).

noiembrie 29 ♦ Sunt anulate cărţile de capacitate ale 807 meseriaşi evrei.

decembrie 11 ♦ începând de la 1 ianuarie 1944, evreii trecuţi de 50 de ani îşi pot exercita profesia numai pe bază de autorizaţie.

decembrie 15 ♦ Evreii sunt obligaţi să poarte asupra lor adeverinţa de predare a formularului de recensământ evreiesc.

decembrie 25 ♦ Se repatriază circa 6.500 evrei din judeţul Dorohoi, deportaţi în Transnistria.
decembrie 28 ♦ Foşti ofiţeri activi sau de rezervă şi posesori de titluri academice întrebuinţaţi în armată în cadrul muncii obligatorii vor fi consideraţi asimilaţi în gradul ce l-au avut pe timpul când făceau parte din armată. Urmează o serie de specificări pentru a distinge totuşi calitatea lor de evrei.

1944

ianuarie 5 ♦ Fiecare evreu rămas în câmpul muncii trebuie să fie dublat de un român etnic.

ianuarie 8 ♦ Se dispune scoaterea imnului „Hatikva” din programul şcolilor evreieşti.

februarie 1 ♦ Arestarea unor conducători ai organizaţiilor sioniste.

februarie 3 ♦ Se fixează raţia de ulei pentru locuitorii din Dorohoi; evrei primesc numai jumătate din cantitatea acordată celorlalţi locuitori.

februarie 7 ♦ Orice evreu care prestează muncă de 7 ore încadrat fiind în detaşamente de muncă obligatorie poate în timpul liber să-şi agonisească cele necesare existenţei.

martie 9 ♦ Evreii sunt opriţi a angaja pentru serviciile casnice personal creştin (D.L. 504).

martie 9 ♦ Sosirea unui prim lot de orfani repatriaţi din Transnistria.

martie 20 ♦ Se ordonă repatrierea evreilor din Transnistria.

mai 23 ♦ Se desfiinţează Comisariatul General pentru Probleme Evreieşti. Se crează un Comisariat General numit prin decizia Consiliului de Miniştri (D.L. 294).

mai 16 ♦ Radu Lecca este numit comisar general pentru probleme evreieşti.

mai 29 ♦ Se dispune pedepsirea cu moartea trecerea frauduloasă a frontierei săvârşite de evrei ce vin din alte ţări (D.L. 1069).

iulie 21 ♦ Se impune evreilor o contribuţie în rufărie egală cu dublul contribuţiei celorlalţi cetăţeni.

august 14 ♦ Se înăspreşte regimul de muncă obligatorie pentru evreii posesori de titluri academice.

Sursă:
LYA BENJAMIN, ”Prigoană şi rezistenţă în istoria evreilor din România 1940-1944 Studii”. Bucureşti, 2001