CUM ELIBERA ARMATA ROMÂNĂ BASARABIA DE BOLȘEVICI: DOCUMENTE

Nr.1. Fragment din înregistrarea stenografică a discuției dintre I.Antonescu și ministrul culturii României I.Petrovici despre planurile de anexare a teritoriilor sovietice.

26 februarie 1942
[…]

Dl. Mareșal Ion Antonescu, Conducătorul Statului: Noi ducem acolo in Transnistria o luptă titanică.

Am găsit în Transnistria un bătrân de 80 de ani, care fusese și la Plevna și vorbea perfect moldovenește. Avea cinci fete și nici una din ele nu vorbea moldovenește. Toate vorbeau rusește.

Iată cum, în cadrul unei singure generații, toți copiii și-au pierdut limba. Trebuie dar să ducem acolo o luptă coordonată și încordată, ca să putem câștiga tot timpul pierdut și să putem readuce toate aceste elemente cari în decursul timpului au fost rusificate.

Nu este un secret, că eu nu sunt dispus să mai dau din mână ce am luat. Transnistria va deveni o provincie românească, o vom face românească și vom scoate de acolo pe toți străinii. Voi purta eu toată greutatea pe umerii mei, ca să aduc la îndeplinire acest deziderat.

Dl. I.Petrovici, ministrul culturii naționale: Domnule Mareșal, declarațiile făcute de dvs. cu privire la Transnistria va umple de bucurie toate inimile românești.

Dl. Mareșal Ion Antonescu, Conducătorul Statului: Acum nu pot să le fac.

Dl. I.Petrovici, ministrul culturii naționale: Fruntariile noastre au fost fruntariile unui om timid, care totdeauna nu a făcut decât să se apere. Poate că este momentul să facem o politică de expansiune.

Dl. Mareșal Ion Antonescu, Conducătorul Statului: Nu există nici o frână care să ni se poată pune.

Stenografi: D. Fierescu, S. Mihai

Sursă: Arhiva națională a Republicii Moldova (ANRM), fond 706, inventar 1, dosar 568, file 166-167.

 

Nr. 2. Ordonanța Nr.92 de la 7 octombrie 1942 al guvernatorului Transnistriei G. Alexianu despre obligația locuitorilor de a preda penele păsărilor și părul porcilor și cailor în calitate de contribuție de război autorităților române de ocupație.

COMANDAMENTUL DE CĂPĂTENIE AL ARMATEI
Departamentul Guvernatorului Civil al Transnistriei

Ordonanța № 92

NOI, ION ANTONESCU, MAREȘAL AL ROMÂNIEI, COMANDANT DE CĂPETENIE AL ARMATEI;

Prin Profesor G. ALEXIANU, Guvernator Civil;

Având în vedere necesitățile pe care le are armata pentru continuarea operațiunilor de război;

Având în vedere și avizul Oficiului de Studii;

În virtutea deplinelor puteri acordate prin Decretul Nr.1 din 19 August 1941, dat la Tighina:

ORDONĂM:

Art. 1. Cu începere de afișarea prezentei ordonanțe, toți locuitorii Transnistriei, sunt obligați a strânge penele și fulgii dela păsările tăiate, părul de porc, precum și părul provenit din coamele și cozile cailor, pe care le vor preda primăriilor respective, drept contribuție de război.

Primăriile vor colecta și vor trimite lunar raioanelor, toate cantitățile strânse.

Art. 2. Deasemenea toate cantitățile de păr, coarne și copite deținute de abatoare și tăbăcării și care vor rezulta din tăierea animalelor și prelucrarea pieilor, se vor conserva și preda centrelor de colectare raionale.

Mațele rezultate din tăierea vitelor la abatoare rămân proprietatea Guvernământului. Ele se vor conserva în Abatoare și se vor preda raioanelor prin îngrijirea primăriilor.

Mațele dela abatoarele din Odesa vor fi puse la dispoziția Direcției Comerțului.

Art.3. Centrele de colectare vor ține toate aceste materiale prevăzute la art.1 și 2 la dispoziția Direcției Comerțului sau le vor preda prefecturilor de județe potrivit dispozițiunilor ce se vor da ulterior.

Art.4. Puful și penele dela păsările date armatei de către Guvernământ, se vor restitui Guvernământului în cantitățile de 150-200 grame pentru gâște și curci, 80-100 de grame pentru găini, rațe, etc.

Art.5. Prin derogare dela art. 25 din ordonanța Nr. toate pieile de iepuri se vor preda săptămânal de către vânători, la centrele de colectare dela raioane.

Art.6. Se instituie un premiu de 1 RKKS pentru fiecare piele de șoarece de câmp (popândău) ce se va preda primăriei respective.

Cei ce vor preda mai mult de zece piei, vor primi în plus un premiu de 10 RKKS.

Art.7. Contravenienții la dispozițiunile prezentei ordonanțe se vor pedepsi după cum urmează:

a/ Cei ce vor contraveni la dispozițiunile art. 1 se vor pedepsi la prima abatere cu 10 RKKS amendă și 3 zile închisoare; la a doua abatere cu dublul acestei pedepse, iar la a treia abatere cu internare în lagăr dela 15 zile la 6 luni.

b/ Directorii abatoarelor, tăbăcăriilor și lucrătorii acestor întreprinderi ce vor contraveni la dispozițiunile art. 2, se vor pedepsi cu amendă dela 50-100 RKKS și închisoare dela 15 zile la 3 luni, iar în caz de recidivă cu dublul acestei pedepse și cu destituirea din funcțiune.

c/ Contravenienții la art. 5, se vor pedepsi cu amendă dela 100-300 RKKS și cu retragerea permisului de vânătoare.

Art.9. Infracțiunile la prezenta ordonanță se vor constata de către prefecți, pretori, primari, de către toate organele polițienești și jandarmerești și de către delegații Direcțiilor Comerțului, Industriei, Agriculturii și Pădurilor.

Art.10. Domnii Directori ai Administrației, Industriei, Agriculturii, Comerțului și Pădurilor, sunt însărcinați cu aducerea la îndeplinire a prezentei ordonanțe.

Dată în Cabinetul nostru astăzi 7 Octombrie 1942 la Tiraspol.

Guvernator
Profesor G.ALEXIANU

Sursă: ANRM, fond 706, inventar 1, dosar 37, filă 15.

 

Nr.3 Proces verbal al Siguranței din or. Bender de la 18 iunie 1942 despre distrugerea literaturii sovietice

PROCES VERBAL

Azi 18 Iunie anul 1942.

Noi Pârvu Vasile Comisar ajutor la Biuroul Siguranței de pe lângă Poliția Orașului Tighina;

Având în vedere ordinul Inspectoratului Regional de Poliție Chișinău Nr.483 din 6 Mai 1942, prin care ni se ordonă a lua măsuri ca materialul de propagandă comunistă (broșuri, cărți, etc.), confiscate în Basarabia, să fie distruse prin ardere, sub dresare de proces verbal,

In executarea ordinului susmenționat, după ce s’a făcut trierea materialului adunat la Oficiul Poliției, am procedat în asistența martorilor mai jos semnați, la distrugerea prin ardere a următorului material:

937 cărți de propagandă comunistă.-
359 manuale didactice sovietice.-
402 reviste sovietice și
350 cărți de literatură sovietică.-

Drept pentru care am încheiat prezentul proces verbal în dublu exemplar, dintre care unul se va înainta Inspectoratului Regional de Poliție Chișinău, iar al doilea exemplar va rămâne în arhiva acestei Poliții.-

Comisar ajutor V.Pârvu

Martori asist. [3 semnături]

Sursă: ANRM, fond 680, inventar 1, dosar 4419 partea II, filă 296.

 

Nr.4. Proces-verbal al poliției despre confiscarea literaturii sovietice de la locuitorul or. Chișinău Nicolau Ș.

PROCES – VERBAL

Astăzi 23 iunie anul 1942, ora 18.30.

Noi, Negoiță Nicu, Comisar ajutor la Inspectoratul Regional de Poliție Chișinău.

Astăzi data și ora de mai sus, conform delegației date nouă și cu paza formelor legale, ne-am deplasat la domiciliul numitului Nicolau Ștefan din Chișinău str. Sf. Gheorghe No.31, unde am procedat la minuțioasă percheziție domiciliară in prezența soției subsemnatului, anume Alexandra Nicolau, cu care ocazie s’au ridicat următoarele: 83 cărți de propagandă și literatură sovietică; 3 decupări din ziarele sovietice în care se făcea propagandă contra Germaniei și la școala bolșevică, mai multă corespondență scrisă în limba rusă și notițe personale care se ridică pentru verificare; un aparat de radio marca ”Corting” pentru care nu se posedă nici un act justificativ, două cărți întitulate ”Lumea nouă” și revista ”Literatura Internațională” ce s’au găsit sub perna susnumitului și deschise la pagina unde rămăsese cu cititul, după cum afirmă soția sa.

Drept care am încheiat prezentul proces verbal spre cele legal

Comisar ajutor (ss) Negoiță

Asistenți: (ss) I.Galțov
(ss) Manescu

(ss) A.Nicolau

Sursă: ANRM; Fond 680, inv. 1, Dosar 4414, filă 9.

 

Nr.5. Raport al poliției din Orhei inspectoratului regional de poliție din Chișinău despre condamnarea de către curtea marțială a cetățeanului A.Popușoi, care vorbea în limba rusă.

ADMINISTRAȚIA BASARABIEI
INSPECT.REG.POL.CHISINAU
POLITIA ORASULUI ORHEI
No.1591.S
29 Mai 1942

DOMNULE INSPECTOR REGIONAL,

Urmare raportului nostru No.11458 din 2 Martie 1942, avem onoare a raporta că prin sentința No.1987 din 19 Mai 1942 a Curții Marțiale Chișinău Corp.3 Armată, inculpatul Păpușoi Andrei domiciliat în Orhei str. Sf.Dumitru No.77, de profesiune plugar, a fost condamnat la 3 luni închisoare corecțională, iar în baza art.326 C.J.M. la 300 lei cheltueli de judecată pentru faptul de vorbire în limba dușmanilor, pedepsit de art.6 ord. No.5 din 16.XII-1941 a Corpului III Armată.

Rugându-vă să binevoiți a dispune dacă urmează a fi înscris în registru de suspecți.

SEFUL POLIȚIEI ORHEI
Eugen Bârzesccu (ss)
Seful Bir.de siguranță (ss)

D-Sale

DOMNULUI INSPECTOR REGIONAL DE POLITIE CHISINAU

Sursă: ANRM, Fond 680, inv. 1, dosar 4377 partea III, filă 519.

 

Nr.6. Buletin informativ al poliției din Chișinău despre tragerea la răspundere penală a unor locuitori ai orașului.

27 aprilie 1943.

BULETINUL CONTRA INFORMATIV

Întocmit pentru intervalul dela 24 Martie – 24 Aprilie 1943.

Au fost înaintați Curții Marțiale a Corpului 3 Teritorial Chișinău următorii indivizi:

1. PETCOV VASILE, de profesie contabil particular, Nr.36333 din 9 Aprilie 1943, pentru faptul că a contravenit dispozițiunilor art.7 din ordonanța Nr.9 din 6 Martie 1943 a Comandamentului Corpului 3 Teritorial, vorbind rusește.

2. VELEA NICOLAE, vopsitor, domiciliat în strada Alexandru Sturza Nr.43, cu adresa Nr.2409 din 20.IV.1943, pentru ofense națiunei.

4. BOGDAN IULIANA, casnică, BURSUC EVDOCHIA, casnică și VOROBIOV ANA, casnică, cu adresa Nr.32135 din 6 Aprilie 1943, pentru faptul că au contravenit dispozițiunilor ordonanței Nr.5/1941 a Corpului 3 Teritorial, vorbind rusește.

5. TUNIC GHEORGHE, comerciant, pentru faptul că a contravenit dispozițiunilor ordonanței Nr.6/1942 a Corpului 3 Teritorial, vorbind rusește.

7. TOMENCO TAMARA, fostă învățătoare, CIOBANU MARIA, casnică, cu adresa Nr.1353 din 12 Aprilie 1943, pentru faptul că cu ocazia unei percheziții domiciliare ce li s’a făcut, s’a găsit la domiciliul lor, două bucăți de pânză roșie de formă dreptunghiulară (stegulețe).

10. RADZEIVICI LEONID, desenator, cu adresa Nr.33655 din 15.IV.1943, pentru faptul că la domiciliul său s’a găsit material subversiv vechi de propagandă comunistă.

11. TRICOLICI ILIE, mecanic, cu adresa Nr.1709 din 17 Aprilie 1943, pentru faptul că a contravenit dispozițiunilor ordonanței Nr.9/943 a Corpului 3 Teritorial, vorbind rusește.

12. FTOMOV ION, fost funcționar la Curtea de Apel și SÂRBU LIUBOVI, fostă directoare a școalei primare Nr.5, cu adresa Nr.1975 din 15 Aprilie 1943, primul pentru faptul că a rămas benevol sub ocupație sovietică, și a fost înscris în M.O.P.R. și a fost mobilizat de sovietici, iar secunda pentru faptul că în timpul ocupației sovietice a ținut cuvântări la microfon criticând Statul Român.

14. NICOLAEV VICTOR, cismar, EPIFANOV MIHAIL, muncitor, BELESTOV LEONID, cismar și SELSCHI MIHAIL, muncitor, cu adresa Nr.33279 din 15 Aprilie 1943, pentru faptul că au contravenit dispozițiunilor ordonanței Nr.9/943 a Corpului 3 Teritorial vorbind rusește.

15. TELIS MIHAIL, de profesie liberă, cu adresa Nr.34175 din 15 Aprilie 1943 adresată Judecătoriei Urbane Chișinău, pentru faptul că nu a declarat că posedă aparat de fotografiat ”Kodak”, care a fost găsit la domiciliul său.

CHESTORUL POLIȚIEI (ss) T.Stănescu

Șeful Biur. Siguranței (ss) C.Ionescu

Sursă: ANRM, Fond 680, inv. 1, dosar 4658 partea I, file 215, 216, 217, 218.

 

Nr.7. Extras din raportul Direcțunii propagandei guvernămîntului Basarabiei către Ministerul propagandei din România despre sarcinile românizării și schimbării mentalității populației moldovenești.

MINISTERUL PROPAGANDEI NAȚIONALE
DIRECȚIUNEA PROPAGANDEI

4 iunie 1942

[…]

2. Propaganda în Basarabia

În Basarabia este necesar să se facă, în primul rând, o propagandă de desintoxicare.

Nu trebue uitat că în anul acela de ocupație bolșevică au fost atacate toate principiile de seamă care formează structura noastră ca stat, ca: Regalitatea, biserica, cultura, proprietatea, armata și felul nostru de a educa tineretul.

În rezoluția pe care a dat-o Dl. Mareșal Ion Antonescu pe referatul D-lui Guvernator al Basarabiei, s’a spus foarte bine că: ”Acolo, trebue să organizăm o puternică propagandă, pentru reeducare”.

Nu trebue pornit dela ideea că toată lumea este comunistă și deci trebue privită și tratată ca atare.

Trebue întărită, în primul rând ideea de stat românesc și a românismului, care este acelaș peste tot întinsul țării și deci și în Basarabia.

Dat fiind faptul că, în toate satele din Basarabia s’au ținut, sub bolșevici, conferințe antireligioase, antinaționaliste și contra proprietății, este necesar ca preoții, învățătorii și conducătorii căminelor culturale să treacă, imediat, la o contrapropagandă, sau mai bine zis la o ofensivă de reeducare, de explicare a adevăratului înțeles al acestor principii.

Deoarece țăranul basarabean, care s’a considerat totdeauna moldovean, iar nu român, a privit pe acela din regat cu oarecare dispreț, aceasta prin faptul că ei făcuseră parte dintr’un mare imperiu, iar rușii le vorbise în termeni cât se poate de răi despre ”românți”, este nevoe de o schimbare de mentalitate.

În concluzie. Trebue să se treacă imediat la o propagandă serioasă prin scris, conferințe, teatru, cinematograf și mai ales radio.

De aceea, supun aprobării Dvs. propunerea ca, să se facă, urgent, o recalculare a costului instalării acestei rețele radiofonice și cu orice sacrificiu, ea să se întindă, dintr’un început, dela un capăt la altul al Basarabiei.

SUBDIRECTOR,
(ss) D.Mâțulescu

Sursă: ANRM, Fond 706, inv. 1, dosar 26 partea I, file 227-229.

 

Nr.8 Discuția dintr I.Antonescu și guvernatorul ”Transnistriei” G.Alexianu despre scopurile ocupanților români în teritoriile sovietice dintre Nistru și Bug, despre folosirea măsurilor de constrîngere față de populația locală.

16 decembrie 1941

[…]

Dl. Mareșal Ion Antonescu, Conducătorul Statului: Domnule Alexianu, care este situația în Transnistria?

Dl prof. Gh. Alexianu, guvernatorul Transnistriei: Situația din Transnistria este foarte bună. Ordinea este perfectă.

Noi, Domnule Mareșal, stăm acolo cu gândul că stăpânim această provincie în mod definitiv.

Dl. Mareșal Ion Antonescu, Conducătorul Statului: Adică Neamul românesc o va ține.

Dl prof. Gh. Alexianu, guvernatorul Transnistriei: Depinde numai de dvs.

Dl. Mareșal Ion Antonescu, Conducătorul Statului: Nu depinde numai de mine, ci de toată Țara Românească.

Dl. Mareșal Ion Antonescu, Conducătorul Statului: Să lucrați acolo ca și cum România s’ar fi instalat pe acele teritorii pentru două milioane de ani. Ce s’o întâmpla apoi, vom vedea!

Dl prof. Gh. Alexianu, guvernatorul Transnistriei: Tocmai acest lucru vreau să-l aud dela dvs.

Dl. Mareșal Ion Antonescu, Conducătorul Statului: Ți-am spus, că nu pot să fac nici o declarație politică în privința Transnistriei.

Dl prof. Gh. Alexianu, guvernatorul Transnistriei: Toată lumea știe că trebue să lucreze ca și cum totul este definitiv între Bug și Nistru.

Dl. Mareșal Ion Antonescu, Conducătorul Statului: Deocamdată să faci așa cum trebue la Nistru, să lucrați acolo, ca și cum ați lucra pentru milioane de ani.

Să nu așteptați să facem declarații în această privință, căci nu trebue să le facem.

Dl prof. Gh. Alexianu, guvernatorul Transnistriei: Noi o discutăm aci.

Dl. Mareșal Ion Antonescu, Conducătorul Statului: Dar populația ajută la muncile agricole?

Dl prof. Gh. Alexianu, guvernatorul Transnistriei: Nu sunt mulțumit de acest ajutor al populației. Această populație a fost învățată să fie scoasă la muncă cu biciul.

În momentul când au văzut că nu mai duc surghiunul și că au hrană suficientă, n’au mai ieșit la muncă.

Noi am constatat și ne-am găsit în această situație, că trebue să-i scoatem cu forța la muncă. I-am scos forțat și acum au început să iasă, căci avem nevoie.

V’am spus într’un raport, să nu admiteți o transformare a sistemului administrativ în Transnistria în ceeace privește jandarmeria.

Astăzi avem absolută nevoie de jandarmi și de armată, pentru ca să forțeze pe oameni să meargă la muncă. Când ați luat dvs. măsura, în August, armata era ocupată la Odessa. Astăzi avem suficientă armată în Transnistria care stă degeaba.

Eu sunt în complect acord cu armata și între noi există cea mai desăvrșită armonie.

Dl. Mareșal Ion Antonescu, Conducătorul Satatului: D-ta ești suveran acolo. Dacă circumstanțele s’au modificat, n’ai decât să faci ceeace crezi de cuviință.

D-ta, să scoți pe oameni la muncă, chiar cu biciul dacă nu înțeleg.

Dacă Transnistria nu merge bine, d-ta ești răspunzător. Baza acolo este agricultura. Dacă țăranul nu merge, să-l scoți cu glonțul chiar. Pentru aceasta n’ai nevoie de autorizarea mea.

Le-am făcut serviciul să-i salvez, și dacă n’au înțeles, atunci îi tratez ca pe animale, cu biciul.

Înaintea intereselor lor, stau interesele Statului Român, și aceste interese reclamă să scoatem cât mai mult pentru nevoile economice ale războiului, și mai ales pentru operațiunile viitoare, ca să putem să ne hrănim de acolo.

Sursă: ANRM, Fond 706, inv. 1, Dosar 560, file 272-275.

 

Nr.9. Ordonanța №56 a guvernămîntului ”Transnistriei” despre introducerea muncii forțate pentru populația locală.

18 martie 1942

Comandamentul de Căpetenie al Armatei
Departamentul Guvernatorului Civil al Transnistriei

ORDONANȚA Nr. 56

Noi, ION ANTONESCU, Mareșal al României, comandant de Căpetenie al Armatelor;
Prin Profesor G.ALEXIANU, Guvernator Civil al Transnistriei;
În virtutea deplinelor puteri acordate prin Decretul Nr. 1 in 19 August 1941, dat la Tighina;

ORDONĂM:

Art. 1. Munca în cadrul ordinei agrare, în vigoare azi, este obligatorie.

Toți locuitorii, bărbați, femei și copii, apți pentru muncă și incadrați în organizațiile de muncă colectivă, sunt obligați să muncească după normele și planurile stabilite de autorități.

Art. 2. Acei care refuză să se supună dispozițiunilor prezentei ordonanțe, săvârșind faptele arătate în punctele de mai jos, se vor pedepsi după următoarele distincțiuni:

a) Cu deportarea în lagăr de muncă pe timp de 2 ani, acei care refuză să muncească în condițiile stabilite;

b) cu închisoare dela 1-3 ani, acei care strică totul sau în parte, instalațiile obștești de orice fel sau fac impropriu pentru muncă, inventarul viu sau mort al obștei, cu scopul de a zădărnici activitatea și munca ordonată.

În caz de tentativă, li se va aplica pedeapsa deportării în lagăr de muncă pe trei ani;

c) Cu închisoare dela 3-10 ani, acei care, prin orice mijloc, instigă direct pe muncitori la nesupunere, sustragere dela munci obligatorii și la acte de ostilitate împotriva autorităților;

d) Cu închisoare dela 5-20 ani, acei cari săvârșesc acte de violență sau amenințarea gravă față de autoritate, în scopul de a împiedica exercițiul liber al muncii.

Art. 3. În toate cazurile arătate în articoul precedent, circumstanțele atenuante nu se acordă.

Art. 4. Infracțiunile la prezenta ordonanță, vor fi constatate de organele însărcinate cu atribuțiuni polițienești ca și de cei însărcinați cu supravegherea muncii.

Art. 5. Instanțele competente a judeca infracțiunile prevăzute la art. 2 sunt:

Pretoratele Militare județene, pentru cele prevăzute la pct. b, c și d.

Art. 6. Domnul Director al Justiției, instanțele militare și organele polițienești, sunt însărcinate cu aducerea la îndeplinire a prezentei ordonanțe.

Dată în Cabinetul nostru, astăzi 18 Martie 1942, la Tiraspol.

Guvernator, Prof. G. ALEXIANU

Sursă: ANRM, Fond 706, inv. 1, dosar 41, filă 80.

 

Nr.10. Raport al inspectoratului regional de poliție Chișinău despre nemulțumirea locuitorilor suburbiilor or. Soroca din cauza muncilor forțate.

Începutul lunii septembrie 1942

Locuitorii suburbiei Bujerovca și Zastânca din Soroca sunt extrem de nemulțumiți pentru abuzuri ce se fac cu scoaterea lor la munci de folos obștesc pentru autoritățile locale – Primăria –

Dela 1 Ianuarile 1942 și până în prezent toți locuitorii, fără nici o excepție, au executat între 40-120 zile de muncă de folos obștesc cu brațele și căruțele fără a fi primit nici un fel de plată.

Sursă: ANRM, fond 680, inv. 1, dosar 4481 partea I, fila 84-85.

 

Nr.11. Dispozția guvernămîntului Basarabiei către organele poliției și jandarmerie cu privire la interzicerea trecerii locuitorilor pe malul stîng al Nistrului

10 octombrie 1941

GUVERNĂMÂNTUL BASARABIEI
Directoratul Afacerilor Ad-tive
Nr.3453
1941 Octombrie 10

Către
Inspectoratul de Jandarmi
Polițiile orașelor de reședință
Preturile plășilor.

Avem onoare a vă ruga să binevoiți a lua măsuri pentru ca locuitorii, – cei dela sate mai ales, – să nu părăsească satele pentru a trece dincolo de Nistru.

Se va face cunoscut, că cei ce vor pleca, vor pierde cetățenia română, vor fi socotiți ca minoritari și tratați ca atare.

Se observă, că cele mai frecvente sunt plecările meseriașilor.

Aceștea în nici un caz nu vor pleca.

Ei vor rămânea pe loc, fiind necesari pentru a face față cerințelor locale.

GUVERNATOR
GENERAL (ss) C.Gh.Voiculescu

Director (ss)

Sursă: ANRM, Fond 679, inv. 1, dosar 6383, fila 135.

 

Nr.12. Ordonanța Nr.50 a guvernămîntului ”Transnistriei” despre limitarea deplasării populției locale.

Comandamentul de Căpetenie al Armatei
Departamentul Guvernatorului Civil al Transnistriei

ORDONANȚA Nr. 50

Noi, ION ANTONESCU, Mareșal al României, comandant de Căpetenie al Armatei;
Prin Profesor G.ALEXIANU, Guvernator Civil;

Avnd în vedere interesul ca ordinea publică și siguranța Statului să fie garantată pe teritoriul Transnistriei, în care scop circulația persoanelor civile urmează a fi cât mai restrânsă și reglamentată;

În virtutea deplinelor puteri acordate prin Decret Nr. 1 din 19 August 1941, dat la Tighina;

ORDONĂM:

Art. 1. Este interzisă tuturor persoanelor civile eșirea din Transnistria prin orice punct de trecere, fără o autoriazțiune scrisă, eliberată de Guvernămntul Transnistriei sau de împuterniciții săi specificați în cuprinsul prezentei ordonanțe.

Art.2. Trecerea la Vest de Nistru se autoriză numai celor ce vor face dovadă prin orice mijloc că sunt de origine etnică română, au locuit în Basarabia sau Bucovina anterior ocupațiunii sovietice și că doresc să se reîntoarcă la vetrele lor pe care să le fi părăsit fără voia lor.

Art. 3. Autorizațiunile pentru trecerile prevăzute la art. 2 de mai sus, se eliberează de Guvernământul Transnistriei sau de împuterniciții săi și anume: Perfecții de județe, Prefectul Poliției Odessa și Inspectoratul Jandarmi Transnistria.

Art. 4. Trecerile la Vest de Nistru se vor face numai prin punctele Tiraspol (posibil Parcani)-Tighina și Moghilău-Otaci.

Art. 5. Locuitorii originari din Basarabia și Bucovina, cari nu îndeplinesc condițiunile de reîntoarcere la vetrele lor, fixate prin przenta ordonanță și totuși se vor prezenta pentru a obține autorizație, vor fi predați Prefecturilor de județe pentru a fi plasați la lucru în colhozurile depe teritoriul Transnistriei.

Art. 6. Eșirea depe teritoriul Transnistriei, cu alte destinații decât Basarabia sau Bucovina, adică la Est de Bug sau orice alt punct, nu este permisă decât numai cu autorizația Guvernământului, care se va elibera dela caz la caz, pe data de cerere individuală bine motivată și în urma avizului Prefecturii Poliției Odessa, pentru locuitorii din Municipiul Odessa și al inspectoratului Jandarmi Transnistria, pentru locuitorii din restul Transnistriei.

Art. 7. Deplasarea persoanelor civile neoficiale, în interiorul Transnistriei, se va face în modul următor.

a) Dela o comună la alta limitrofă, este permisă numai cu autorizațiunea eliberată de autoritatea comunală respectivă;

b) Deplasarea dela o comună la alta mai îndepărtată în interiorul aceluiaș județ, cu autorizația pretorului respectiv și pe baza avizului favorabil al primăriei;

c) Dela un județ la altul este permisă numai cu autorizațiunea Prefecturii și pe baza avizului favorabil al Primăriei respective.

Art. 8. Trecerea la Vest de Nistru pe timp limitat, care însă nu putea depăși 30 zile, vor fi permise și persoanelor de altă origine etnică de cât cea română, cu excepția evreilor, dar numai în interesul Guvernământului.

Asmenea treceri se vor putea face, în afară de punctele de trecere prevăzute la art. 4 din prezenta și prin punctele Maiaci, Dubăsari, Râbnița și Iampol.

Pentru aceste cazuri autorizațiile vor fi eliberate de aceleași organe ca și la art. 3 din prezenta ordonanță.

În aceste autorizații se va menționa punctul de trecere și nu se vor elibera decât persoanelor cu o conduită ireproșabilă constatată prin atestarea și pe răspunderea primăriei respective sau a organelor de poliție și jandarmerie.

Art. 9. Cei ce se vor abate dela măsurile prevăzute în prezenta ordonanță, se vor pedepsi după cum urmează.

Pentru faptele cuprinse la art. 1-6 se va aplica o pedeapsă dela 1-2 ani închisoare corecțioanlă și amendă dela 200-300 R.K.K.S.

Pentru cele dela art. 7, se va aplica o pedeapsă dela 1 lună la 1 an și o amendă de 20-100 R.K.K.S

Art. 10. Contravențiunile la prezenta ordonanță se vor constata de organele jandarmeriei și poliției, cari cor încheia procese verbale ce se vor înainta împreună cu infractorii, pretoratelor Militare Județene.

Art. 11. Domnul Director al Administrației este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a prezentei ordonanțe, care va intra în vigoare pe data afișării.

Dată în Cabinetul nostru, la Tiraspol, astăzi 25 Martie 1942.

Guvernator,
Profesor G. ALEXIANU

Sursă: ANRM, Fond 706, inv. 1, dosar 43 partea 1, filă 52.

 

Nr. 13. Anunț al comandamentului militar român despre atacul partizanilor asupra soldaților români și împușcarea în legătură cu aceasta a unor civili

30 august 1941

ÎNȘTIINȚARE

Agenții sovietici, din satele de pe drumul Tighinei, au tras cu armele împotriva unor ostași din Armata Română.

Ca pedeapsă au fost împușcați câte 5 indivizi din satele: Broasca, Sângera, Mereni-gară, Chetrosu pe Bâc, Chetrosu Neamț, Todirești, Chirca, Țânțăreni, Socoleni, Soprania, Albenița, Anenii Noi, Bulboaca, Rășcani, Gutilești și Calfa, dintre cei dovediți suspecți, partizani sovietici.

Totodată s’au luat ostateci din toate aceste sate, care vor răspunde cu vieața lor de asemenea fapte.

La cea dintâiu încercare, de a se ataca militarii sau funcționarii români, vor fi împușcați – imediat – ostatecii luați și se vor stârpi, cu toată strășnicia, uneltele netrebnice ale Sovietelor, rămase pe aceste locuri.

COMANDAMENTUL MILITAR

Sursă: ANRM, fond 697, inv. 1, dosar 18 partea I, filă 7.

Nr.14. Raportul comisiei guvernului român care a cercetat activitatea administrației ghetoului din Chișinău

Nu mai devreme de 4 decembrie 1941

RAPORT DE ANCHETĂ
AL COMISIUNEI INSTITUITĂ CONFORM ORDINULUI DOMNULUI MAREȘAL ION ANTONESCU, CONDUCĂTORUL STATULUI, PENTRU CERCETAREA NEREGULELOR DE LA GHETTO-UL DIN CHIȘINĂU

Comisiunea, formată din Domnii: General de Divizie Niculescu Constantin, Comandant Militar al Capitalei, ca Președinte și General Magistrat Stroe Ștefan, Inspectorul Justiției Militare; Laurențiu Preoțescu, Președintele Curții de Apel Chișinău, Traian Niculescu, Procurorul General al Curții de Apel Chișinău, Lt. Colonel Alexandru Mădârjac, Procuror Instructor la Curtea Marțială a Capitalei și Inspector General Păunescu, de la Banca Națională ca membrii, toți numiți din ordinul Domnului Mareșal Ion Antonesscu, transmmis cu Nr.217 din 4 Decembrie 1941, de către Secretariatul General al Președinției Consiliului de Miniștri, și-a început lucrările, privitoare la anchetarea neregulelor din ghetto-ul Chișinău, în ziua de 4 Decemvrie 1941.

C. Inițiativa înființării ghettoului din Chișinău și sectorul destinat pentru acesta.

Față de starea de fapt arătate și drept urmare a unei consfătuiri între Guvernatorul Basarabiei și Colonelul Tudosie, s’a hotărât înființarea unui ghettou în Chișinău, începând dela 22-23 Iulie 1941, adică după 4 zile dela intrarea Colonelului Tudosie în Chișinău.

S’a destinat pentru ghettou, partea de jos a orașului, spre Visterniceni, la început într’o cuprindere mai mare și ulterior restrânsă, pentru a ușura posibilitățile de pază și siguranță.

D. Inființarea lagărelor în restul Basarabiei.

În ce privește restul Provinciei, unde periculozitatea elementului evreesc era aceiași, s’a dispus prin ordinul Nr.61 din 24 Iulie 1941, al Guvernatorului Basarabiei, către Prefecturile de județ, de a se face lagăre în care să se strângă toți evreii.

Centrele de strângere, au fost la: Răuțel, Limbeni și Rășcani, pentru evreii din județul Bălți; Pădurea Alexandru cel Bun și Rublenița, pentru cei din județul Soroca; Secureni și Edineți, pentru cei din Hotin și Nordul Bucovinei.

Deasemenea, la Orhei, Cahul, Ismail, Chilia Nouă și Bolgrad.

Constatându-se însă că, unele lagăre, nu corespundeau unor condiții acceptabile de viață, s’au luat măsuri de mutarea lor, după cum urmează: evreii din lagărele dela Pădurile Alexandru cel Bun și Rublenița, au fost cazați la Vertujeni, iar cei dela Răuțel, Limbeni și Rășcani, la lagărul dela Mărculești.

În ziua de 16 August 1941, dată când așezarea în lagăre era aproape terminată, au fost aduși din Transnistria în Basarabia, fără prealabilă formalitate, de către Germani, pe podul dela Iampol-Cosăuți, un număr de 13.000 evrei, sub pretextul că ar fi fost dintre aceia fugiți din fața trupelor noastre.

Acești evrei au fost dirijați și cazați tot în lagărul dela Vertujeni.

Componența socială a ghettou-lui era aproximativ următoarea:

– 4.148 bărbați, 4.476 femei și 2.901 copii. Total 11.525 suflete.

Dintre aceștia, erau trecuți peste 50 ani:

– 1.502 bărbați, și 1.704 femei. Total 3.206 suflete.

Ca stare materială, majoritatea erau săraci, dintre care cca. 3.000 lipsiți complect de mijloace, fiind ajutați, chiar înainte de fi introduși în ghettou, de Comunitatea evreiască.

D. Mortalitatea

Pe cale naturală, n’a dat un procent prea mare.

La Chișinău au murit 441 evrei, dintre care vreo 20 s’au sinucis în preajma evacuării. Procentul mai mare, a fost în lagărul dela Vertujeni, cca. 1800 evrei și anume majoritatea dintre cei 13.000 trecuți în Basarabia de către germani și care se găseau într’o deosebită stare de mizerie fiziologică.

IV. Evacuările

A. Ordine și dispozițiune de bază.

Din memoriul Guvernatorului Basarabiei, cu privire la situațiunea ghettoului din Chișinău, adresat Președinției Consiliului de Miniștri, reese că hotărârea asupra operațiunei de evacuare a evreilor din Bucovina și Basarabia, peste Nistru, a fost luată într’un Consiliu la Tighina, la care au participat toți Guvernatorii de provincii. S’au dat, cu acel prilej, indicațiuni precise asupra felului cum urma să se execute operațiunea. Marele Cartier General a fost însărcinat cu dirijarea operațiunii, împreună cu Marele Pretor, General Topor și Inspectorul de Jandarmi al Basarabiei, Colonel Meculescu, ca organe de execuție.

Din partea Marelui Cartier General, a fost însărcinat Lt.Col. Pallade, cu întocmirea planului de evacuare.

D. Trecerea peste Nistru

Coloanele sosite din Rezina, erau luate în primire de o formațiune de jandarmi, sub comanda Locot. rez. Popotu, care avea însărcinarea să execute operația de trecere peste Nistru. Îi primea, îi trecea încolonați până la Rublenița în Transnistria, unde îi dădea în primire jandarmilor de acolo, însărcinați cu această misiune. Trecerea se făcea pe jos și în căruțe.

Evreii evacuați din Bucovina, au fost aduși în trenuri până la Atachi. Datorită acestui fel de transport, și-au luat cu ei, mari cantități de bagaje. De aci însă, urmând a face drumul pe jos sau în căruțe, până la trecerea Nistrului, iar în Transnistria numai pe jos, nu le-a fost îngăduit a-și lua asupra lor decât numai bagajele stict necesare și posibile de transportat în această situație nouă.

Restul bagajelor rămase, au fost depozitate prin grija jandarmilor și organelor B.N.R. la Atachi și Mărculești.

Cu privire la dreptul la proprietate asupra lor, s’au născut discuțiuni între Guvernatorul Bucovinei, care pretindea că-i aparțin, fiind provenite dela evreii evacuați de acolo și între Guvernământul Basarabiei, care pretindea că-i aparțin ca unele ce se găsesc pe teritoriul său.

Aceasta s’a raportat telegrafic încă dela 14 Noembrie 1941, Marelui Cartier General, iar astăzi încă lucrează o Comisiune pentru inventarierea și plasarea lor.

VI. Infacțiunile săvârșite în legătură cu ghettoul. Jafuri în oraș, imediat după retragerea bolșevicilor.

Din cauza lipsei de forțe necesare pezei municipiului, a dezordinei și panicei rămase de pe urma luptelor, opera de jaf s’a deslănțuit în stil mare, în această perioadă de timp.

Au cooperat la comiterea acestor nelegiuiri, haimanalele periferiilor, sătenii suburbanelor și a comunelor apropiate și într’o formă organizată, trupele germane. Mai puțin trupele Române aflate în trecere.

Jafurile se exercitau, mai mult asupra locuințelor părăsite, ridicându-se mobilier și orice lucru de valoare.

Germanii și-au însușit conținutul depozitelor și materialelor din fabrici, înlăturând, cu drept de cuceritori, pazele militare române. Din locuițele particulare, prețuiau în special scoarțele țărănești, articolele de îmbrăcăminte și pianele.

Această stare a durat 8-10 zile dela ocuparea Chișinăului.

B. Violuri, jafuri și scoateri samovolnice din ghettou.

1. În primele zile dela instalarea evreilor în ghettou 5-6 femei s’au plâns Comunității că ar fi fost violate de către soldați și anume dintre acei aflați în trecere.

2. Tot din declarațiile celor de mai sus, și fără a ni se da alte preciziuni, comisiunea a fost informată că, în aceiași epocă de stabilire a evreilor în ghettou, s’au întâmplat cazuri de jaf în dauna evreilor, de către soldații aflați în trecere.

3. Singur informatorul Buicovschi Ițic Nuhim, ne declară că, în una din zilele lunei Septembrie 1941, un sergent major al cărui nume nu-l știe, a intrat în locuința sa din ghettou și i-a luat cu forța o plapomă, o cuvertură și o casetă de lemn.

Alt caz este acela întâmplat la 7-8 August 1941, când un inspector de drumuri s’a prezentat în ghettou și a cerut pentru lucru la șantierul Ghidighici un număr de 500 bărbați. I s’au dat acești evrei și în plus 25 femei, ca să le pregătească hrana. După vreo săptămână, s’au întors dintre dânșii 200 evrei, cari deveniseră cu totul inapți pentru muncă, iar restul de 325, nu s’au mai întors nici până astăzi. (declarația lui Gutmann Landau și Sebel Ițico Aizic).

3. În parcursul evacuării.

Cu privire la chipul în care organele de execuție a evacuării, urmau să se poarte față de evreii care nu se supun, instrucțiunile din 7 Septembrie 1941 ale Generalului Topor, conțin următoarea dispozițiune: ”Modul de comportare față de cei ce nu se supun? (Alexeanu)”.

Declarația Locotenentului Roșca Augustin din Legiunea de Jandarmi Roman și însărcinat cu evacuarea evreilor dela Secureni și Edineți, este edificatoare asupra înțelesului dispozițiunei menționată mai sus.

Într’adevăr ofițerul declară în esență următoarele:

”Fiind chemat de către Lt.Colonelul Pallade, delegatul Marelui Cartier General, pentru a-i da instrucțiuni asupra modului de evacuare, i-a comunicat cu acest prilej că va mai primi, fie prin jandarmerie, fie prin Cpt. Popescu, ofițer informator dela Atache, un consemn special.”

Acest consemn special, i-a fost comunicat de către Comandantul Legiunei Hotin, Maiorul Drăgulescu, care i-a spus că din ordinul Marelui Cartier General, evreii care nu se vor putea ține de convoaie, fie din neputință, fie din boală, să fie executați. În acest scop, i-a ordonat să trimită, cu două zile înainte de plecarea fiecărui convoi, câte un reangajat pe traseu, care cu ajutorul posturilor de jandarmi din localitățile pe unde urmau să treacă evreii, să facă din 10 în 10 kilometri câte o groapă pentru circa 100 persoane, unde vor fi adunați acei rămași de coloane, împușcați și înhumați. La facerea gropilor și înhumarea celor împușcați, trebuiau să ajute și premilitarii din satele aflate pe traseul de evacuare.

Locotenentul Roșca, a executat întocmai dispozițiunile date, care au avut drept rezultat împușcarea a circa 500 evrei, dintre acei evacuați pe traseul Secureni-Cosăuți.

Același sistem a fost întrebuințat și pentru convoaiele din traseul Edineți-Cosăuți, unde executarea evacuărilor a avut-o Locotenentul Popovici, din aceiași unitate și de sub ordinele Locotenentului Roșca Augustin.

Din cauza procedurei urmate, pentru facerea gropilor și executarea înhumărilor, au luat cunoștință de evenimentele care urmau să se întâmple, țăranii din satele de pe traseu, și care așteptau pe la margine de drumuri, prin porumburi și diferite ascunzișuri, faptul executărilor, pentru a se arunca asupra cadavrelor, spre a le jefui.

Din declarația verbală a Locotenentului Roșca Augustin, reese că operațiunea de pregătire și mai ales executarea ordinelor date au înregistrat momente așa de dramatice încât cei ce au luat parte, vor purta multă vreme impresiunile reținute în acele împrejurări.

PREȘEDINTELE COMISIUNEI, (ss)

MEMBRII: (ss)

Sursă: ANRM, fond 706, inv. 1, dosar 69, file 3, 10, 11, 17, 18, 20, 23, 24, 26, 27, 51, 52, 54, 55, 56, 57, 58.

 

Nr. 15. Fragment din raportul guvernămîntului Transnistriei despre situația jalnică a țiganilor deportați în raioanele de lîngă Bug.

1 august 1943.

5/. Domnul Guvernator Profesor Alexianu raportează DOMNULUI MAREȘAL că țiganii evacuați în Transnistria se prezintă, din punct de vedere al îmbrăcamintei, în condițiuni jalnice; sunt mii de oameni, femei și copii complectamente dezbrăcați.

Pentru că ei au muncit și au economisit din salarii (R.K.K.S) neputnd fi lăsați să intre în iarnă goi, Domnul Guvernator roagă pe DOMNUL MAREȘAL să aprobe ca, fără formalități vamale și fără autorizații, să cumpere în contul drepturilor lor, îmbrăcăminte cât de elementară pentru un număr de:

– 5.856 bărbați,
– 7.266 femei, și
– 10.161 copii.

Sursă: ANRM, Fond 706, inv. 1, dosar 20, filă 209.

 

Nr. 16. Comunicat al guvernămîntului Basarabiei despre executarea cetățenilor sovietici de către trupele române și germane

Nr. 17. Anunț al poliției or. Bălți despre împușcarea a 10 ostatici din rîndurile populației locale pentru un atac asupra unui camion militar german

12 iulie 1941

POLIȚIA ORAȘULUI BĂLȚI

PUBLICAȚIUNE Nr. 1
12 Iulie 1942

Din ordinul Comandamentului Militar German, astăzi dimineața, la orele 0,15, au fost executați ZECE ostatici pentru faptul că, în noaptea trecută pe lângă gara Slobozia-Bălți, un camion militar german a fost atacat cu focuri de arme.

În cazul când asemenea atacuri se vor repeta împotriva Armatei germane sau române, vor fi executați un număr dublu de ostatici.

Șeful Poliției orașului Bălți
AGAPIE DUMITRU

Sursă: ANRM, Fond 680, inv. 1, dosar 4485, partea III, fila 595.

 

Nr. 18. Raport al chesturii poliției din Chișinău inspectoratului regional de poliție despre jafurile săvîrșite de către militari

19 august 1941

CHESTURA POLIȚIEI CHIȘINĂU
Biroul Siguranței

BULETIN

Atitudinea populației civile.

Atitudinea românilor basarabeni este supusă și liniștită. Este nemulțumită de faptul cum militarii sosiți în primele zile au jefuit casele nefăcând excepție față de cele ale creștinilor, lăsând pe mulți fără avere mobilă. Unii au fost deposedați chiar în stradă, fiind opriți și luîndu-le lucrurile de valoare la percheziție.

Sursă. ANRM, Fond 679, inv. 1, dosar 6392 partea I, filă 8.

 

Nr. 19. Raport al primăriei or. Bălți către guvernămîntul Basarabiei despre nelegiuirile săvîrșite în oraș de trupele italiene

1 decembrie 1941

DOMNULE GUVERNATOR,

Orașul Bălți, unul dintre orașele cele mai devastate din cauza războiului, se găsește astăzi amenințat de a fi și mai distrus.

Trupele italiene aparinând unui Comandament Etapă, cantonate în oraș, distrug și puținele imobile ce au mai rămas în stare de a fi locuite.

Zilnic imobile bune sunt incendiate, pentrucă a doua zi lemnăria și zidăria să fie ridicate, lemnăria pentru a fi arsă, iar restul materialelor spre a fi înstrăinate.

Astfel imobilele din Str. Regele Mihai, fosta proprietate Duvinschi, Str. Ștefan cel Mare Nr.35 fosta proprietate Finkel, Libertății Nr. 68, au fost incendiate iar lemnăria transportată și pusă pe foc. Imobilele depe Str. Regina Maria, Str. Unirei, Str. Regele Ferdinand, centrul orașului, au fost devastate, ridicându-se până și ușile dela sobe și robinetele dela apă. La periferia orașului nu au mai rămas niciun imobil în stare de a fi locuit.

Plantațiile din oraș au fost distruse, iar în grădina publică a orașului au început să taie copacii.

Nu mai există niciun singur gard împrejurul locuințelor, iar orașul are aspectul unei grupări de case, fără niciun rost.

Am intervenit în diferite rânduri, atât verbal cât și în scris, către Comandamentul Italian local, pentruca această stare de lucruri să înceteze, dar toate intervențiile noastre au rămas fără niciun rezultat.

DOMNIEI SALE DOMNULUI GUVERNATOR AL BASARABIEI

-CHIȘINĂU-

Cu ocazia distrugerii caselor din acest oraș cât și a instalațiunilor de apă, care după cum ni se aduce la cunoștință de către conducerea Uzinelor de apă, soldații italieni taie țevile și conductele de apă lăsând să curgă apa prin oraș, iar poporul suferă din cauza lipsei ei, căci se reduce presiunea datorită descărcărilor de apă pe conductele tăiate.

Așa fiind, față de această situație, avem onoare a vă aduce la cunoștință cele de mai sus, rugându-vă să binevoiți a dispune cele de cuviință, pentru ca această stare de lucruri să înceteze cu un moment mai de vreme, cunoscând că în caz contrariu problema locuințelor, care în orașul Bălți este și așa destul de gravă, va deveni dezastruoasă, aceasta mai cu seamă în mijlocul iernii.

PRIMAR (ss)
SECRETAR GENERAL (ss)

Sursă: ANRM, Fond 706, inv. 1, dosar 10 partea I, filă 211.

 

20. Proces verbal al comisiei raionale Rîbnița de cercetare a crimelor săvîrșite de ocupanții naziști în privința executării civililor sovietici.

Traducere din l. rusă

PROCES VERBAL
13.8.1944
or. Rîbnița

Noi, subsemnații Președintele Comisiei Briliov Vasilii Fiodorovici, membrii Comisiei:

Soloviova Galina Fiodorovna, Burman Mihail Petrovici, în prezența cetățenilor or. Rîbnița Guberman Haim Bercovici și Mazler Gherș Marcovici am alcătuit prezentul proces verbal despre faptul, că prin acțiunile ocupanților germano-fasciști și ale părtașilor lor în or. Rîbnița din RSS Moldovenească au fost săvîrșite următoarele crime și nelegiuiri:

În 1941 luna august și septembrie, precum și în martie 1942 autoritățile germane de ocupație au organizat în or. Râbnița pe lîngă închisoarea din Râbnița un lagăr, în care erau deținuți membrii de partid, activiștii sovietici și populația evreiască arestați de ei. În total pe tot parcursul acestei perioade au fost internați (potrivit datelor incomplete) circa 3000 de oameni, din acest număr 2731 de oameni după înfometări și torturi îndelungate au fost nimiciți: prin împușcare 1297 oameni, au fost arși 240 oamnei și au murit de foame și schingiuiri 1194 oameni.

Martorii menționați în act, fiind deținuți în lagăr, din ordinul administrației lagărului au muncit la îngroparea deținuților morți în închisoare.

De obicei pînă la înmormîntare toți deținuții erau jefuiți în mod complet, toate lucrurile personale: obiectele de preț, hainele, încălțămintea și alte bunuri erau luate de administrația lagărului și folosite de către jandarmerie și prefectură, cît pentru sine, atît și pentru a recompensa complicii lor.

Înainte de a se retrage din Rîbnița cotropitorii germani au nimicit toate dosarele închisorii și lagărului, la fel și listele cetățenilor sovietici deținuți și executați.

Printre cei decedați au fost: femei 1470, copii 350, bărbați 1100. Printre cei executați au fost: maiorul Parhomenco Nicolai Denisovici, locotenentul Irgo Anatolii, Vatiuc Vladimir, plutonierul Perudîbic Maxim, Grebeniuc Iachim Stepanovici, Vaisman, Haim Vasea, Mazler Vasea, Mazler Soiba, Helimskaia, Gudis, Berșadskii F., Țikl Aia, Șvarț, Berman Șulim, Vapniar P., Vapniar I., Hait, Șpeker Leizer, Bretovskaia, Zilbertrut, Roizman, Dubceac, Katz, Grinșpun, Gnedova, Bercovici, Feldman, Guberman.

Principalii organizatori și vinovați în săvîrșirea crimelor și nelegiuirilor susmenționate au fost:

Șeful jandarmeriei maiorul Popescu Ion, șeful închisorii maiorul Delce, prefectul Popescu-Corbu, primarul Popescu Virgiliu.

PREȘED. COMISIEI: (ss) BRILIOV

Membrii Comisiei: (ss) Soloviova, (ss) Muzîcenco

Martori: (ss) Mazler, (ss) Guberman

Sursă: ANRM, fond 1026, Inv. 2, dosar 31, fila 2.

 

Nr. 21 Procesul-verbal al interogatoriului locuitorului s. Susleni despre împușcarea de către ocupanți a locuitorilor civili care se împotriveau ducerii în robie.


17 noembrie 1944.

(traducere din l. rusă)
-15-
Procesul verbal al interogatoriului
17 noiembrie 1944

Eu, membrul comisiei raionale pentru cercetarea fărădelegilor săvîrșite de ocupanții germano-români, căpitan al Securității de Stat Novicov l-am interogat pe mai jos numitul

Filip Fiodor Gheorghievici, anul nașterii 1891, originar și locuitor al s. Susleni, raionul Susleni, RSS Moldovenească, moldovan, țăran mijlocaș, în acest moment lucrează ca paznic la Secția raională de finanțe,

Care fiind preîntîmpinat despre responsabilitatea în cazul depunerilor false potrivit art. 89 RSSU a declarat, că cunoaște limba rusă suficient de bine și nu are nevoie de traducător (semnat: Filip)

Întrebare: Dvs ați fost martor la împușcarea a 6 civili în luna martie 1944? Povestiți despre circumstanțele acestei exucutări?

Răspuns: În martie 1944 am fost chemat în casa consăteanului meu Garaz Pantelemon, unde se aflau un ofițer și un subofțer germani. Deoarece eu în oarecare măsură cunosc limba germană, am fost mobilizat de acești nemți drept traducător.

Împreună cu cei doi nemți ne-am dus în casa cetățeanului Mîțu Feodosii Ivanovici, in casa căruia se aflau șeful de secție Chițu Anghel și șeful de post, dar din care anume post de jandarmi, nu știu.

În casa lui Mîțu jandarmii români au organizat o beție împreună cu nemții. Îmbătîndu-se, împușcau din pistoale în pod.

În timpul beției eu am fost chemat din ogradă în casă de către șeful secției de jandarmi Chițu, și acela, adică Chițu, mi-a spus să traduc nemților ca el, Chițu, are șase comuniști arestați și a început să roage nemții, că ei, adică nemții, să-i împuște.

Imediat după aceasta toată compania lor: Chițu, doi nemți si încă un necunoscut, sau șeful de post, s-au dus în beci, unde stăteau șase locuitori civili, arestați de către jandarmerie.

Cum numai arestații au fost scosi în ogradă, unul din ei – locuitor al s. Slobozia – Horodiște, numele nu-l cunosc, a fugit de sub strajă, dar a fost prins imediat de către jandarmii români.

Dupa această întîmplare ofițerul german a declarat că îi împușcă pe acești arestați, dar pentru executare nu răspunde, că, dacă șeful de secție de jandarmi Chițu își ia asupra lui această răspundere, atunci el este gata să înfăptuiască împușcarea. Această declarație eu i-am tradus-o lui Chițu, la care el, Chițu, a declarat că el are dreptul să împuște toată Basarabia.

Atunci toți arestații au fost culcați la pămînt cu fața în jos, cîte doi în rînd, și nemții i-au împușcat din pistoale:

1. Gogu Simion Stepanovici.
2. Belivac Serafim Antonovici.
3. Gorgos Eremei Profirovici.
4. Doroș Conon Nicolaevici.
5. Beiu Gheorghii Luchici.
Pe al șaselea împușcat nu-l cunosc.

După ordinul jandarmeriei, cadavrele împușcatilor au fost îngropate în ograda lui Ursu Luca.

Cei împușcați niciodată n-au fost membri ai partidului comunist. Au fost arestați de către jandarmerie pentru că nu s-au supus evacuației silnice în România.

A fost scris întocmai cuvintelor mele, și mi-a fost citit cu voce tare în limba rusă, înțeleasă de mine.
Filip

Șeful secției raionale al Comisariatului Poporului al Securității De Stat
Căpitan al Securității de Stat
Novicov

Sursă: ANRM, fond 1026, inv. 2, dos.25, f. 15-16.

 

Nr.22. Proces verbal al Comisiei raionale Soroca pentru cercetarea fărădelegilor săvîrșite de ocupanții germano-români despre exterminarea în masă a cetățenilor sovietici în pădurea Cosăuți

PROCES VERBAL

În privința crimelor săvîrșite de ocupanții germano-români împotriva populației civile în raionul Soroca din RSS Moldovenească în anul 1941

Comisia din partea organizațiilor de partid, sovietice și sindicale din r. Soroca RSS Moldovenească compusă din secretarul CR Soroca al PC(b)M tov. Kuklițkii, șeful secției raionale Soroca al NKVD tov. Evdokimov, locțiitorul președintelui comitetului executiv raional Soroca tov. Goleanik, medicul principal al spitalului din Soroca tov. Kațap au încheiat prezentul proces verbal despre următoarele:

De la cetățenii satului Cosăuți Zagaevskii Fiodor Pavlovici și alții au fost primite declarații, că în 1941 în pădurea Cosăuți din r. Soroca ocupanții germano-români și organele lor de represalii au chinuit de moarte și au exterminat în mod bestial un mare număr de cetățeni sovietici absolut nevinovați și tot acolo i-au îngropat.

În baza acestor declarații pentru a constata numărul și identitatea cetățenilor sovietici nimiciți, pe data de 26-27 aprilie 1945 noi am dezgropat două gropi comune în care au fost înmormîntați cetățenii sovietici exterminați.

În urma acestor dezgropări s-au stabilit următoarele:

În pădurea Cosăuți pe locul fostului lagăr de concentrare se găsesc 2 gropi comune de mărimea una 6x4x3m și a doua 7x9x3. Din ambele gropi au fost săpate două suprafețe de mărimea 1,6×80, și de pe o suprafață de 1,28 metri pătrați au fost scoase 20 de schelete.

Pînă la adîncimea de 3 metri au fost așezate cadavre în 10-12 rînduri. Avînd în vedera cubajul gropilor menționate mai sus, potrivit calculelor comisiei, în aceste 2 gropi sînt înmormîntați cel puțin 6000 de oameni.

Printre cadavrele exhumate a fost găsit unul cu gîtul sucit la 180 grade, altele cu fracturi trasversale ale omoplaților, precum și ale coastelor.

Aceste fracturi au avut loc fără îndoială în urma unor lovituri puternice și bruște cu obiecte boante, în cazul de față, din cauza loviturilor cu patul armei. Luxația gîtului la 180 de grade a avut loc cînd omul, schingiuit în mod bestial de bandiții fasciști, era încă în viață.

La celelalte cadavre nu au fost descoperite urme de violență, însă deoarece toate oasele dezgropate aparțin persoanelor de vîrstă medie și copiilor, presupunem, că mulți dintre ai au murit de foame și sete, iar ceilalți au fost îngropați de vii.

Din gropi de asemenea au fost scoase două schelete fără cranii, într-un ungher al gropii mai mari au fost descoperite membre superioare și inferioare îngropate.

Este evident, că o parte din oameni au fost decapitați, iar alții au fost sfîșiați în bucăți și au murit de o moarte lentă și chinuitoare.

Trebuie să menționăm, că cadavrele au fost îngropate fără haine și încălțăminte, care, după cum spun martorii, erau luate de călăii germano-români, care mai apoi le schimbau, mai ales, pe băutui alcoolice.

La multe maxilare lipsesc dinții, sînt prezente doar cuiburile, probabil în aceste cuiburi erau fixate proteze de aur, care au fost smulse de monștrii fasciști.

Comisia consideră ca fiind stabilit, că fiarle germano-române au săvîrșit în r. Soroca exterminări în masă a cetățenilor sovietici, femei și copii absolut nevinovați, ceea ce este confirmat de cele 2 săpături doar în 2 morminte din pădurea Cosăuți, unde au fost uciși în mod bestial, sfîșiați și torturați prin foame, sete și frig nu mai puțin de 6000 de cetățeni sovietici.

Secretarul CR Soroca al PC(b)M (ss) Kuklițkii
Șeful secției raionale Soroca al NKVD (ss) Evdokimov
Locțiitorul președintelui comitetului executiv raional Soroca (ss) Goleanik
Medicul principal al spitalului din Soroca (ss) Kațap

Sursă: ANRM, Fond 1026, Inv. 2, Dosar 18, Fila 67.

 

Nr. 23. Fragment din nota informativă a serviciuilui secret de informații al cabinetului civil-militar pentru administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei despre deportarea populației ucrainene din județul Rîbnița și samovolniciile administrației de ocupație

PREȘEDINȚIA CONSILIULUI DE MINIȘTRI
CABINETUL CIVIL-MILITAR PENTRU ADMINISTRAREA BASARABIEI, BUCOVINEI ȘI TRANSNISTRIEI
INTRARE SECRETĂ
No. 501392 Data 8.VI.1943

S.S.I.
8 Iunie 1943

CONFIDENȚIAL

Nr.27959

NOTĂ

Starea de spirit a populației ucrainene din județul Râbnița (Transnistria).

Pe la sfârșitul lunii Aprilie a.c. din ordinul Conducătorului Statului, Mareșal Antonescu, au fost evacuați din județul Râbnița (Transnistria) un număr de 3.000 ucraineni, în locul cărora urmează a fi colonizați români din Kaukaz.

După primele evacuări s’a răspândit svonul că toți ucrainenii din Transnistria vor avea aceiași soartă, ceeace a produs o mare îngrijorare printre localnici.

La aceasta s’au adăugat și nemulțumirea ucrainenilor datorită modului cum – pretind aceștia – s’a făcut evacuarea și inventarierea bunurilor, cu care ocasie s’au săvârșit unele abuzuri de către autoritățile locale.

Astfel, preotul Calofeteanu dela biserica Vadul Turcului și Beloci, împreună cu ajutorul primarului din Beloci, a strâns dela localnicii ce urmau să fie evacuați obiecte (covoare, pături, șervete, perne, etc.), promițând că, în schimb va interveni pe lângă prefectura județului pentru contramandarea ordinului de evacuare.

Deasemenea, tot din inițiativa numitului preot s’a strâns suma de 700 R.K.K.S., pentru cumpărarea unui covor ce urma să fie dăruit preotului.

Această atitudine a preotului Calofeteanu a produs o impresie penibilă printre localnici.

Evacuații au fost transportați în județul Oceakov, unde au ajuns într’o stare deplorabilă, fiind deposedați de cea mai mare parte a bunurilor lor.

Pentru a veni în ajutorul acestor ucraineni, Prefectura Oceakov a hotărât să dea fiecărei familii câte o scrofiță pentru producție și câte trei găini sau o cloșcă cu pui. Familiile împovărate urmează a primi spre folosință și câte o vacă.

Întrucât această populație a fost evacuată forțat fără a se lua măsurile de asigurarea avutului și fără a se ține seama de nevoile ei, s’a creat o stare de nemulțulire generală printre localnici și s’a produs o întârziere a muncilor agricole.

Informație sigură.

Comunciat:
– Președ.Cons. de Miniștri
– Marele Stat Major
– Minist.Ap.Naționale
– Minist.Af. Interne.

Sursă: ANRM, Fond 706, inv. 1, dosar 16 partea III, file 496-497.

 

Nr.24. Fragment din scrisoarea guvernatorului ”Transnistriei” Alexianu adresată lui I.Antonescu privind trimiterea bunurilor materiale în România

COMANDAMENTUL DE CĂPETENIE AL ARMATEI
DEPARTAMENTUL GUVERNATORULUI CIVIL AL TRANSNISTRIEI

Tiraspol, 1 Noemvrie 1941

2363

DOMNULUI
MAREȘAL ION ANTONESCU
COMANDANT DE CĂPETENIE AL ARMATELOR
CONDUCĂTORUL STATULUI

Am onoare a vă aduce la cunoștință situația generală din Transnistria în ziua de 1 Noemvrie 1941.

I. Transporturile de vite în țară.

Măsurile luate de Dvs. în conferința care a avut loc la Ghidighici, au fost executate de noi întocmai.

V’am comunicat atunci că armata IV-a îmi ceruse pentru a face un parc de rezervă al armatei ce lupta la Odesa, pentru 6 luni, un număr de 25.000 vite cornute. Am arătat că putem da acest număr de vite și am stabilit cotele lunare ce trebuia să dea fiecare județ, pentru completarea acestui număr.

Cea dintâiu cotă lunară, trebuia să fie dată în luna Octomvrie. Dispozițiunile noastre s’au executat întocmai de Domnii Prefecți ai județelor.

În timpul acesta a căzut Odesa și nevoile armatei rămase în Transnistria pentru 6 luni de zile, au scăzut simțitor. Armata ne-a făcut cunoscut că nu mai are nevoie decât de aproximativ 10.000 de vite, pentru trebuințele ei în Transnistria, ne rămâne deci un disponibil de 15.000 vite, pe cari am hotărât să le îndrumăm în țară.

Este absolut necesar ca Dvs să binevoiți a dispune căror Camere de Agricultură se repartizează aceste vite, cunoscând că ele fiind de rasa Zimenthal și corcită, s’ar preta foarte bine pentru județele de deal și munte, atât din Muntenia cât și din Moldova.

Ar putea fi date în special județelor Botoșani, Iași, Fălticeni, Bacău, Putna, Dâmbovița, Argeș, Muscel, Romanați.

Ținem să vă atragem atențiunea, că din informațiile ce le avem, la punctele de trecere, armata noastră, la întoarcerea ei în țară, a scos din Transnistria un număr de 7.000 vaci, care să găsesc la toate unitățile armatei, de care vă rugăm să luați cunoștință și să dispuneți asupra întrebuințării lor.

Vă rugăm să binevoiți a da dispoziții ca Directorul Camerelor de Agricultură, însoțiți de Doctori Veterinari, prevăzuți cu găleți pentru adăpatul vitelor în timpul drumului […]

Țin în acelaș timp, să aduc la cunoștința Dvs, că am hotărât să dau în afară de acest număr de vite, încă un plus de 1.500 vite, care vor fi alese ca bune de tăiat.

Acest număr de vite vor fi date Guvernământului Bucovinei pentru a le ține și îngrășa la fabrica de zahăr din Crisceatic, urmând ca după ce vor fi îngrășate să fie trimise pentru tăiat la București sau în orice alt punct veți hotărâ Dvs.

În afară de vitele cornute, am adunat și oi carakiul. Au trecut până acum pela Tighina, așa cum v’am comunicat, un număr de 17.500 oi. Aceste oi au fost luate de armata în retragerea ei din Transnistria.

În foarte multe din acestea se găsesc oi de rasă, asupra întrebuințării cărora, vă rugăm deasemenea să dispuneți Dvs.

Avem la punctul de afluire Dubăsari, un număr de 2.500 oi și neavând posibilitarea să le adăpostim acolo, le-am îndreptat cu paza militară spre Grigoriopol, unde vor putea fi foarte bine adăpostite și îngrijite până la sosirea delegaților Camerelor de Agricultură.

Cred că vom putea da un număr de 20.000 oi la toate punctele de afluire și vă rog a dispune repartizarea lor pe Camerele de Agricultură ce urmează să le primească, ținând seama dacă veți binevoi, și de rugămintea noastră, ca și din aceste oi de rasă să se dea și în județele din Vechiul Regat deoarece Basarabia a primit destule oi de rasă.

În privința porcilor, am arătat că vom da 4.000 porci; parte din aceștia se găsesc îndrumați spre punctele de afluire. Din cauza vremii rele și a ploii continue, ei au trebuit să fie opriți pe drum.

Dela Rîbnița, au plecat spre județul Argeș, un număr de 110 porci.

II. Trimiterea de cereale și produse.

Am predat până la 31 Octombrie 1941, Incop-ului Tighina, următoarele produse:

743.542 Kg. grâu
179.931 ” cartofi
39.433 ” mei
38.763 ” orz de sămânță
8.326 ” lână
14.725 ” piei crude
2.116 buc.găini

Valoarea totală a acestui export se ridică la 13.300.521, la care se adaogă valoarea de circa 1.200.000 a 191 vite, cari sunt la Tighina. Deci în total 14.500.000 lei.

III. Situația generală financiară

Am trimis până acum în țară sau avem la punctele de afluire, produse cari reprezintă următoarele valori:

I. Vite

1. Expediate – 6.000 vite

2. Gata de expediat în județele: Botoșani, Iași, Fălticeni, Bacău, Putna, Dâmbovița, Argeș, Muscel, Romanați – 9.000 ”

3. Luate de armata în retragere – 7.000 ”

4. Vite sterpe pentru îngrășat – 1.500

Total – 23.500 vite

23.500 vite x 20.000 lei = 470.000.000

II. – Oi

1. Luate de armata în retragere – 17.500

2. Gata de expediere la Grigoriopol și Tiraspol – 2.500

Total – 20.000

20.000 x 2.000 lei = 40.000.000

III. – Lână

10.000 Kg. x 200 lei = 2.000.000

IV. – Piei crude

25 vag. x 500.000 lei = 1.250.000 lei

V. – Grâu

150 vag. x 100.000 = 15.000.000 lei

RECAPITULAȚIE:

Vite – 470.000.000 lei
Oi – 4.000.000 ”
Lână – 2.000.000 ”
Piei crude – 1.250.000 ”
Grâu – 150.000.000 ”

Total 627.250.000 lei

S’a primit din țară:
A. Avans în numerar

I. – Lei: Avans Ministerul Finanțelor 5.000.000 lei
””” – 10.000.000 ”

Sursă: ANRM, Fond 706, inv. 1, dosar 819, file 106-111.

 

25. Tabel generalizator despre scoaterea din teritoriile sovietice ocupate de România a cerealelor, produselor alimentare și altor bunuri materiale.

 

26. Dispoziția lui I.Antonescu privind scoaterea utilajului industrial de pe teritoriile sovietice ocupate

22 septembrie 1943

Instrucția mea în această privință este următoarea:

Să se pregătească în cel mai scurt timp, folosindu-se lucrările făcute până acum, în cele mai mici amănunte pentruca evacuarea, transportarea și depozitarea acestor fabrici și instalații să înceapă imediat.

Nu plătim absolut nimic pentru aceste mașini.

Sunt captură de răsboi. Dacă le trecem industriei românești, aceasta le va plăti, iar ce va plăti va intra în folosul finanțelor Statului.

Cred că acesta este principiul cel mai sănătos.

Merg mai departe cu această problemă. Să ne gândim la eventualitatea cea mai rea. Aceeași situație se prezintă pentru Bucovina, Basarabia și chiar pentru Moldova. Să nu mai lăsăm inamicilor noștri nimic din ce este industrie. Trebue să o ridicăm în cele mai bune condițiuni posibile, să o împachetăm în lăzi, să o transportăm și să o depozităm, fie că le reconstruim într’o parte a Țării Românești, fie că le ținem până la tranșarea definitivă între noi și Ruși a răsboiului, care nu ne poate duce în nici un caz la pierderea Basarabiei și Bucovinei, dar să nu lăsăm ca aceste mașini să fie distruse.

Accentuez încăodată că aceste măsuri trebuesc luate pentru Transnistria, Basarabia, Bucovina, chiar pentru Moldova.

Sursă: ANRM, fond 706, inv. 1, dosar 589, file 121-122.

 

27. Notă informativă a inspectoratului regional de poliție din Chișinău adresată direcției generale a poliției din București despre scoaterea bunurilor materiale de pe teritoriile sovietice ocupate

SIGURANȚEI

Nr.12963 C.
1944 Martie

DIRECȚIUNEA GENERALĂ A POLIȚIEI
Direcția Poliției de Siguranță
BUCUREȘTI

La ordinele D-vs Nr.50887 din 11 Decembrie 1942, Nr.53683 din 28 Decembrie 1942, Nr.53795 din 22 Ianuarie 1943, și urmare raportului nostru Nr.12269 C. din 18 Februarie a.c. avem onoare a raporta următoarele:

Prin punctul de trecere Rezina-Orhei dela 11-26 Februarie a.c. s’a transportat din Transnistria în țară 31 vagoane cereale, 34 vagoane semințe de sfeclă de zahăr, și 98 vagoane cu animale. În acelaș interval de timp s’a transportat în Germania prin acel punct de trecere 258 vagoane cereale și 4 vagoane semânță de floarea soarelui.

Prin punctul de trecere Tighina în intervalul de timp 13-27 Februarie a.c. s’au făcut din Transistria următoarele transporturi: 84 vagoane porumb, 68 vagoane grâu, 34 vagoane orz, 18 vagoane secară, 34 vagoane floarea soarelui, 10 vagoane mazăre, 10 vagoane semințe sfeclă, 2 vagoane zarzavat, 35 vagoane zahăr, 1 vagon vietăți, 4 vagoane tutun, 2 vagoane bumbac, 71 vagoane fer vechi, 24 vagoane mașini și unelte, 19 vagoane fontă veche, 6 vagoane diferite materiale, 3 vagoane piese și mașini, 1 vagon camioane, 1 vagon recipiente metalice, 1 vagon batoze și locomotive, 42 vagoane piatră arsă, 9 vagoane hambare, 5 vagoane efecte de strămutare, 1 vagon murături, 3 vagoane piei brute, 5 vagoane cai, 3 vagoane căruțe, 5 vagoane marmoră, 1 vagon mobilă, 1 vagon inventare, 1 vagon benzină, 1 vagon ulei rafinat, 1 vagon tuburi de acid, 1 vagon cauciucuri și 1 vagon diverse.

De urmare vom raporta la timp.

INSPECTOR REGIONAL (ss)

ȘEFUL SERVICIULUI SIG.
Secretar de Poliție
Trifu Vasile

Sursă: ANRM, Fond 680, Inv. 1, dosar 4517, filă 204.

Sursă: ОНИ ЗАЩИЩАЛИ И ОСВОБОЖДАЛИ МОЛДОВУ, Пермь, 2001.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s