O PRIVIRE ASUPRA SITUAȚIEI DIN REPUBLICA MOLDOVA ÎN 2017 DE PE POZIȚII MARXISTE

Descrierea situației din Moldova de pe poziții de clasă:

1. Toți așa-numiții politologi, analiști în diferite mass-media se aseamănă între ei în așa-numitele analize ale lor, comentarii, opinii despre procesele ce au loc în republică. Acolo domnește subiectivismul, idealismul, adică, chipurile, toate procesele politice depind de comportamentul și acțiunile unor sau altor politicieni și persoane implicate. Toată această vorbăraie este o învîrtire în jurul cozii, iar esența, cauzele reale a ceea ce se întîmplă așa și rămîn în ceață.

2. Nimicirea industriei și agriculturii din țară a provocat o migrare în masă a populației peste hotare pentru a găsi de muncă și pentru a susține material familiile lor rămase acasă. Cea mai mare parte din ei au emigrat în perioada conducerii PCRM al lui Voronin. Această perioadă se caracterizează și prin faptul, că distrugerea economiei a continuat, prețurile și inflația creșteau, rata mortalității a depășit rata natalității, coșul minim de consum s-a micșorat, practic a fost nimicit sistemul de pensii. De aceea foarte straniu sună declarația lui I.N.Dodon despre rolul istoric remarcabil al lui Voronin în istoria Moldovei.

3. Aproape jumătate din populație, și anume partea cea mai activă, pregătită profesional și aptă de muncă, plecată să se spetească pentru patronii de peste hotare, formează de fapt bugetul țării. Fluxurile de numerar venite din străinătate sînt o parte din salariul lor, iar salariul este prețul forței lor de muncă, adică al muncii necesare, ceea ce alcătuiește doar circa 10% din munca totală, iar 90% din munca lor rămîne în țările unde muncesc ei. Prin urmare, gastarbeiterii noștri au construit zeci de Moldove în alte țări.

4. Aceste fluxuri bănești au dat naștere speculanților în circuitul comercial și financiar al capitalului. Din cele trei circuite ale capitalului, descrise de Marx în ”Capitalul”, două s-au dezvoltat, iar al treilea, cel industrial, a fost prăbușit. Acest fapt a și determinat stratificarea socială a societății.

5. Cercurile conducătoare se bazează pe speculațiile din domeniul capitalului comercial și financiar. Acest capital a atras în orbita sa o parte însemnată a societății, pe care acest capital și se sprijină, iar de aici rezultă și susținerea electorală însemnată a regimului de la guvernare. Iar dacă luăm în considerație, că partea covîrșitoare a societății o constituie reprezentanții micii burgezii, atunci și procesele din țară au un caracter predominant mic-burghez.

Pentru o mai bună înțelegere, este necesar să prezentăm definiția micii burgezii din dicționarul enciclopedic de filozofie:

MICĂ BURGHEZIE – clasă de mici proprietari de la orașe și sate, care trăiesc exclusiv sau predominant din muncă proprie. În capitalism deţine o poziţie intermediară între cele două clase principale: proletariat și burghezie. Din mic-burghezia de la sate fac parte majoritatea covîrșitoare a producătorilor agricoli – țărani mici proprietari, mijlocași și fermieri. Mica burghezie de la orașe este reprezentată de meșteșugari, mici comercianți și alți proprietari ale întreprinderilor mici din orașe. După situația materială mica burghezie este eterogenă. Straturile sale superioare sînt apropiate de burghezie, iar cele de jos trăiesc uneori în condiții materiale mai grele decît mulți muncitori calificați ai marilor întreprinderi. Fiind supusă unei diferențieri de clasă permanente, mica burghezie de azi reprezintă grupul social cel mai instabil din țările capitaliste. Condițiile economice de viață își lasă amprenta asupra psihologiei și ideologiei micii burghezii”.

Totodată, de conștiința mic-burgheză pot fi impregnate și mase de muncitori și intelectuali.

6. Cercurile conducătoare, avînd un caracter mic-burghez, și sprijinindu-se pe mic-burghezie, sînt interesate în păstrarea capitalurilor sale în sfera comercială și financiară, și prin urmare intră în conflict cu acea parte a burgheziei naționale, care este interesată în capitalul industrial, în dezvoltarea producției, datorită faptului, că fie nu mai are acces la alt capital, fie în virtutea poziției lor în sfera producției materiale.

Această burghezie tinde spre Uniunea Vamală, unde există o piață de desfacere uriașă și resurse energetice relativ ieftine.

Clasa conducătoare este interesată în menținera situației existente, cînd fluxul de numerar din străinătate îi permite să primească venituri în sfera bancară și comercială, atunci cînd cu acești bani se cumpără mărfuri ieftine de peste hotare. Semnarea acordului de asociere cu UE înseamnă prioritatea importului asupra exportului, ceea ce este convenabil capitalului speculativ. Ea nu are nevoie de producția producătorilor interni, ea nu le este convenabilă, de aceea și se aud urletele sălbatice despre tancurile rusești și rusofobia totală din mass-media controlate de aceasta. Lenin avea dreptate, cînd spunea, că în spatele oricărei pălăvrăgeli politice trebuie văzute interesele materiale ale anumitor clase.

7. Compoziția socială și determină prezența unor sau altor partide politice, care sînt fixate de aceste clase.

Pe dreapta se găsesc liberalii (PL, Mihai Ghimpu ), liberal-democrații (PLDM), Democrații (PD, Marian Lupu, Plahotniuc), și PCRM al lui Voronin, deghizați în comuniști.

În opoziție se găsește Partidul Socialiștilor (PSRM, Dodon), care sînt, în esență, de dreapta, și sînt orientați spre vectorul estic de dezvoltare, însă retorica lor este social-democrată de stînga.

Partidul lui Usatîi este de dreapta și nu are un program clar. Însuși Usatîi este o persoană cu o reputație dubioasă, scopul căruia sînt ambițiile proprii și creșterea capitalului personal.

Mai există și partide mic-burgheze, dar care se consideră de stînga, foarte slabe și în căutare permanentă de bani, acestea sînt Partidul Popular Socialist din Moldova (PPSM, Stepaniuc) și Partidul Patrioții Moldovei (PPM, Garbuz).

8. Aparte despre așa-numita stîngă. Permanent ne convingem, că tînăra generație, și în special politicienii, rămîn în urmă de generația mai în vîrstă în ceea ce privește cunoștințele și gradul de cultură. Aici se observă manifestarea legii dialectice ”NEGAREA NEGAȚIEI”.

I.N.Dodon a declarat undeva, că el și partidul său sînt de centru-stînga. Nu, domnule Dodon!

Pe așa-numită stîngă se află:

Centru-stînga sînt marxiștii, comuniștii, care stau pe pozițiile dictaturii proletariatului.

În Moldova ei nu există, din cauza lipsei marii industrii.

Mai în stînga se află cei de ultrastînga – staliniștii, maoiștii, polpotiștii. Ei sînt risipiți, în Moldova nu există condiții și bază socială pentru apariția unui partid de ultrastînga, iar ei fac parte din diferite partide mici, ce se consideră de stînga.

Mai în dreapta de centru-stînga se află social-democrații de stînga, care vor să înlocuiască capitalismul cu socialismul, însă sînt împotriva dictaturii proletariatului.

În declarații cel mai aproape de social-democrații de stînga sînt socialiștii lui Dodon din PSRM.

9. Partidul Socialiștilor din Republica Moldova este social-democrat, care oscilează între stînga și dreapta, dar, de fapt, tinde mai mult spre dreapta, iar în declarații se întîlnesc elemente ale social-democrației de stînga.

Dodon poate fi criticat pentru mai multe lucruri.

Acestea sînt și lipsa de înțelegere a esenței noțiunii de comunist, cînd el continuă să-i numească pe cei din PCRM comuniști; și atenția prea mare acordată conceptului statalității, fără a înțelege sau nedorind să înțeleagă pînă la urmă esența statului; și neînțelegerea rolului UE, care nu este nici pe aproape prieten, uitînd despre faptul că întreaga Europă în sec. XX a participat la invazia în cele două războaie mondiale în Rusia și URSS, iar în ultimii 25 de ani tinde activ să colonizeze teritoriile din est, și în mod constant bagă zîzanie în încercările fostelor republici din URSS de a se apropia de Rusia, ca singura alternativă a renașterii economice și culturale autentice; și explicația nu chiar clară a noțiunii de regim oligarhic, atunci cînd natura oricărui capital, inclusiv și cel al lui Dodon, indiferent de forma sa, tinde de asemenea și spre putere politică; și atracția nu prea acceptabilă pe care o are spre clericalism, uitînd de caracterul laic al statului moldovenesc.

Însă necătînd la toate acestea, el astăzi este unicul politician, de care sînt legate speranțele unei cotituri în direcția Uniunii Vamale și distrugerii întregii structuri speculative a capitalului moldovenesc.

Vladimir Mititel
https://www.facebook.com/redarmymajor/posts/1235930473147104
Traducere de y.obidin

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s