DESPRE ”CRIMA UITATĂ A LUI STALIN”

După ce am citit ultimul articolaș al lui Mark Solonin despre ”crima uitată a lui Stalin” am ajuns la o concluzie destul de strașnică.

Oameni buni, nu vi se pare, că datorită muncii necontenite a luptătorilor cu totalitarismul sovietic Hitler și regimul său deja sînt reabilitați undeva la 90%?

Chiar așa. Din ce cauze noi sîntem deprinși să considerăm regimul nazist răul absolut?

Războaie agresive împotriva altor state și popoare?

Păi Victor Rezun-Suvorov deja demult a demonstrat, că Hitler doar se apăra preventiv.

Și dacă nu ar fi atacat el Uniunea Sovietică pe 22 iunie 1941 – pe 6 iulie Stalin ”i-ar fi înfipt cuțitul în spate”.

Nu contează, că în amintirile părtașilor și militarilor lui Hitler – începînd cu Speer și pînă la Guderian cu Manstein – nu găsești nici un cuvînt despre aceea, că ei ”în ultimul moment au zădărnicit atacul mișelesc sovietic”.

Valeria Novodvorskaya a ajuns chiar să pretindă, ca toată literatura despre Războiul pentru apărarea Patriei să fie aruncată de pe rafturi, și să rămînă doar ”Victor Suvorov”. Pentru un reprezentant al ”clasei creative” a se îndoi de caracterul preventiv-apărător al invaziei hitleriste este ca și pentru un musulman a se îndoi în sfințenia lui Mahomed.

Regim totalitar, lichidarea tuturor drepturilor și libertăților cetățenilor?

Păi pe saitul http://evreimir.com/ stă în văzul tuturor cartea în două volume a ”refugiatului” Izea Zaidman, care foarte detaliat și convingător demonstrează, că totalitarismul, desigur, este un lucru rău, însă regimul totalitar al lui Hitler se îngrijea de bunăstarea cetățenilor, se preocupa fără încetare de satisfacerea cerințelor lor, de ocrotirea sănătății ș. a. m. d. Spre deosebire de.

Fărădelegi nemaivăzute ale poliției secrete, torturi, asasinate și execuții fără judecată?

Deschidem Wikipedia, articolul despre filmul ”Șaptesprezece clipe ale unei primăveri” și citim:

”Este îndoielnic și epizodul din seria a 4-a, în care Walter Schellenberg ordonă, ca trei locțiitori ai săi să fie împușcați. Schellenberg nu avea asemenea împuterniciri și însăși asemenea practică nu este caracteristică celui de-al III Reich. Folosirea unor asemenea măsuri represive față de colaboratorii serviciilor secrete este tipică mai degrabă pentru sistemul sovietic”. Iată așa!

Este lipsit de tact, presupun, să amintesc despre ”Noaptea cuțitelor lungi”, unde fără judecată au fost uciși peste o mie de inamici ai fuhrer-ului, printre care fostul cancelar și chiar primul președente al partidului nazist.

Sau despre aceea, că din toți paramilitarii, care au incendiat Reichstagul, nici unul nu a rămas în viață.

Vi s-a spus – așa ceva nu este caracteristic pentru Germania nazistă, și ce mai căutați? Cine sînteți voi, ca să vă puneți în poară cu ”unchiul Fred din New York” și alți autori ai acestei respectabile enciclopedii?

Ocupația? Violența în masă asupra populației civile și ”untermensch”-ilor?

Deschidem cartea ”istoricului” Boris Sokolov ”Ocupația”, și aflăm, că, pînă la urmă, totul nu era chiar atît de strașnic. Ocupanții civilizați deschideau școli, teatre, restabileau funcționarea bisericilor. Iar Izea Zaidman din Nurnberg confirmă și el, că pînă cînd în Ucraina se aflau nemții acolo nu era foamete. S-au întors ticăloșii de ivani – și toți din nou au început să sufere de foame.

Comportamentul inuman față de prizonieri, care a provocat moartea lor în masă?

Păi nu același Marik Solonin ne lămurește, că prizonierii, de fapt, sînt singuri vinovați.

”De acum către sfîrșitul lui iulie 1941 numărul prizonierilor a depășit posibilitățile de pază și întreținere a Wehrmachtului”. Adică, It’s not personal. It’s strictly business.

Ei, și ce mai rămîne acolo? Poate doar Holocaustul. Însă îl citim pe același Solonin, și din capitolele lui despre Holocaust ne rămîne o impresie foarte stranie.

Nu, naziștii germani sînt vinovați.

Însă parcă mai vinovați sînt blestemații de sovietici, care nu i-au apărat din răsputeri pe compatrioții lor evrei.

Iată în Occidentul luminat e altă treabă – acolo Einsatzgruppe-le SS nu îndrăzneau să-i ucidă pe evrei în văzul tuturor.

Apropo, subtil se insuflă ideea, că Holocaustul este rău nu din cauza, că erau uciși în mod bestial oameni fără apărare, inclusiv copii și femei, ci din cauza, că acești oameni fără apărare erau de o anumită naționalitate.

În subtext – dacă toate acestea s-ar fi săvîrșit împotriva altei naționalități – atunci ar fi fost destul de scuzabil.

Dar care subtexte – dacă naziști kasher, de alde ”jurnalistul” Milștein, ”pictorul” Roitburd și ”poetul” Hersonskii au declarat că crima, comparabilă cu fărădelegile naziste este ”o mare victorie a unui popor liber”.

Eu am în vedere arderea în masă a oamenilor în Odesa pe 2 mai 2014.

Deci, să arzi de vii oameni nu se poate doar atunci cînd merge vorba despre evrei?

Iar alții se poate, și chiar este necesar?

Și ce ne așteaptă ca rezultat în urma tuturor acestora?

Mă tem, că nimic bun, dragi colegi.

Farik Kaminer


Traducere de y.obidin

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s