CUM SE RĂZBUNA ARMATA ROMÂNĂ PENTRU UMILINȚELE SUFERITE ÎN BASARABIA ÎN IUNIE 1940

dorohoi

DOCUMENTE

1. 1940, iunie 28, Iaşi. Biroul Statistic Militar Iaşi comunică criteriile după care se face trecerea populaţiei din Basarabia peste Prut, printre care interdicţia ca evreii să se refugieze în Vechiul Regat.

NOTĂ TELEFONICĂ de la Nr. 21263 40. Iunie 28

BIROUL STATISTIC MILITAR IAȘI

A se lua măsuri la punctele de trecere peste Prut pentru trierea populaţiei ce vine din Basarabia.

Se permite în primul rând trecerea populaţiei de origină română din Vechiul Regat, apoi populaţia română din Basarabia, apoi minoritarilor.

Nu se permite trecerea nici unui evreu.

Atenţie deosebită la punctele de trecere ca să nu se strecoare nici un agent străin.

ŞEFUL BIROULUI STATISTIC MILITAR Lt. Colonel Palade

28.VI. 1940 ora 11

Arhiva Marelui Stat Major (în continuare – A M. St. M.), R.S.E.M. 1078, C0572

Notă: Această notă telefonică are la bază adresa Ministerului Afacerilor Interne către Ministerul Afacerilor Străine cu nr. 2436/28 iunie 1940, care, printre altele, referindu-se la evacuarea populaţiei civile din Basarabia şi Bucovina precizează: „pentru populaţia civilă, nu pot pleca decât cetăţenii de origine română, cu prioritate asupra celor minoritari. Românii aparţinând populaţiei civile pot fi evacuaţi de la început, împreună cu autorităţile, în aşa fel încât să nu impiedice evacuarea acesteia”.

Această telegramă cifrată este semnată de ministrul internelor Mihail Ghelmegeanu şi a fost trimisă rezidenţilor regali ai ţinuturilor Nistru, Suceava, Prut şi Dunărea de jos, prefectului judeţului Cetatea Albă, Insp. Reg. de Siguranţă şi comandanţilor Regiunilor de Jandarmi din ţinuturile mai sus menţionate. (A.M.A.E., Fond 71/1939, vol. 205 [E9.XI.3], p. 130).

2. 1940, iulie 2, Iasi. Raport al prefectului judeţului lasi către M.A.l. despre incidente provocate de militari, soldate cu maltratări şi uciderea unor evrei. În notă, ordinul M.A.l. ca răspuns la acest raport.

/ Iaşi. 1940. iulie 2 /

D-lui Ministni de Interne Bucureşti

La ordinul telegrafic cifrat 150 din 2 iulie raportăm:

1. In gara Belceşti s-a ivit un incident între militari şi evreul Michel Gotleib care a fost împuşcat mortal.

Agresori neidentificaţi.

2. In gara Sârca a fost aruncai din tren, de către călători, un evreu care a fost grav lovit din care cauză a decedat.

Alţi 14 evrei grav bătuţi au fost coborâţi din tren şi actualmente sunt liberi.

3. Între staţiile Podul lloaiei – Sârca, au fost daţi jos din tren mai mulţi evrei militari. Santinelele C.F.R. somându-i să se oprească, aceştia au fugit mai tare, s-a tras asupra acestora. Un evreu împuşcat mortal, iar doi menţinuţi arestaţi.

4. La secţia jandarmi Podul lloaiei a fost adus un evreu grav bătut de necunoscuţi. Victima Lauster Rozen.

5. În gara Cucuteni – Leţcani, evrei militari şi civili grav bătuţi, au fost coborâţi din tren. Abramovici Bernard grav rănit cu focuri de revolver şi a decedat. Agresori neidentificaţi1.

[Arhiva Națională, Filiala Iași, Fond Pref. jud. Iaşi, ds. 1/1940, f. 165]

Notă: Au fost semnalate, de asemenea, devastări ale unor magazine proprietate evreiască. (Ibidem, Fond Chestura de Poliție, f. 160 f/v).
În faţa acestor acte de agresiune, ministrul de interne, Mihail Ghelmegeanu, trimitea următoarele: ,.D-lui Prefect al Judeţului Iaşi: Rog luaţi măsuri să ni se semnaleze de îndată toate cazurile de agresiune împotriva evreilor pentru ca ministrul să fie în orice moment orientat asupra situaţiunii şi să avizeze la măsuri”. (Ibidem, Fond Pref. jud. laşi, d.s. 1.f 5).

Manifestările agresive faţă de populaţia evreiască au continuat, cum rezultă şi din rapoartele telegrafice ale Prefecturii Iaşi din 13 şi 14 iulie 1940, către M.A.l. (Ibidem, f. 5).

Această situaţie a determinat Comandamentul Corpului II Armată să emită un ordin care cerea: „La şedinţele de educaţie militară se va insista ca militarii să se abţină de la orice manifestaţie şi sub orice formă faţă de evrei. S-a luat contactul cu autorităţile civile ca să se semnaleze cu date precise abaterile săvârşite de către ostaşi sau populaţia civilă contra evreilor şi s-a dat ordin unităţilor ca asemenea acte să fie deferite Curţii Marţiale… Se va evita cantonarea trupelor în localităţi cu populaţie evreiască numeroasă”. (A.M.St.M., Jurnalul de operaţiuni al Corpului II Armată, însemnările din 19 iulie 1940).

3. 1940, iulie 3, Dorohoi. Proces-verbal de constatare încheiat de oficialităţi ale oraşului, după masacrul ce a avut loc la cimitirul evreiesc, soldat cu moartea a 50 de evrei.

MEDICUL ORAŞULUI

Nr. 462 PROCES – VERBAL
4 iulie 1940

Astăzi 3 iulie 1940, orele 10, noi Procurorul Militar de pe lângă Curtea Marţială a Comandamentului ”Garoafa”, căpitan de rezervă Duca I. Mihail, în asistenţa d-lor Colonel medic C. Enăchescu, medicul oraşului Dorohoi, sublt. Darabană Mihai, grefierul Curţii Marţiale şi Primăria urbei Dorohoi, reprezentată prin ing. Pascu, ajutor de primar, am procedat la identificarea cadavrelor găsite în vecinătatea cimitirului israelit şi în diferite puncte ale oraşului, cadavre ce se găsesc acum în casa cimitirului şi o parte în faţa acestei case.

Totalul cadavrelor este de 50 din care 11 femei, 34 bărbaţi şi 5 copii. Printre cadavre se găseşte şi sergentul T.R. Bercovici Emil din Reg. 29, precum şi 6 soldaţi evrei, dintre care am putut identifica, după spusele populaţiei, pe soldatul Broinştein din Reg. 6 Vânători şi alt soldat din Regimentul 16 Artilerie, după cum arată semnul matricol de la betelia pantalonilor.

În ceea ce priveşte numele şi unitatea precisă a celor şase soldaţi evrei arătaţi mai sus, nu s-au putut face constatări precise, deşi aceste cadavre au fost examinate cu de-amănuntul.

Soldaţii aveau îmbrăcămintea ruptă, murdară şi infiltrată cu sânge.

Am ridicat de la cadavrele soldaţilor una pereche cizme şi 2 perechi bocanci cât s-a găsit asupra lor, pentru a se vărsa locului în drept.

Din examinarea cadavrelor, am putut constata că moartea tuturor a fost provocată prin plăgi produse de armă de foc asupra craniului, toracelui şi abdomenului afară de un singur bătrân, care avea fracturată baza craniului printr-o lovitură puternică.

Numele indivizilor de mai sus decedaţi:

1. Bercu Aclipei, str. Regele Ferdinand, vârsta 35 ani;

2. Leibiş Blonder, str. Traian, vârsta 60 ani;

3. Idel Bercovici. str. I. C. Brătianu, vârsta 50 ani;

4. Frochi, azil evreiesc, vârsta 60 ani;

5. Leiba Zeingher, str. Tăutu, vârsta 58 ani;

6. Senlo Rotaru, str. Miron Costin, vârsta 1-2 ani;

7. Avram Calmanovici, str. Ştefan cel Mare, vârsta 50 ani;

8. Necunoscut civil, aproximativ 35 ani;

9. Soldat necunoscut, aproximativ 26 ani, dinţi plalin în faţă;

10. Soldat necunoscut apr. 27 ani, 2 dinţi îmbrăcaţi, găsit ceas;

11. Iţcu Abramovici, str. Spital, apr. 5 ani;

12. Soldat necunoscut, apr. 24 ani, 3 dinţi jos îmbrăcaţi;

13. Soldat necunoscut, apr. 25 ani, găsit monogramă pe betelia pantalonilor 16 Art.;

14. Zindel Fonea. Vf. Câmpului, apr. 41 ani;

15. Femeia lui Eli Rizel, apr. 60 ani;

16. Eli Rizel, 75 ani;

17. Şloim Ceauşu, azil evreiesc, 30 ani;

18. Leia Zina, str. Muzelor, 55 ani;

19. Un necunoscut, apr. 45 ani;

20. Idelovici Calman, Iaşi, 24 ani;

21. Schmil Groparu, str. Dorobanţilor, apr. 54 ani;

22. Calman Croitoru, str. Regina Maria, apr. 36 ani;

23. Meier Moscovici, str. Regina Maria, apr. 41 ani;

24. Emil Bercovici, str. Gr. Ghica. 25 ani, Sg. T.R.;

25. Rifca Croitoru, str. C. Stroici, 60 ani;

26. Aron Elie Iosub, 43 ani apr.;

27. Marcu Volf Croitoru zis Gotesman, 59 ani apr.;

28. Mina Davidovici. 40 ani;

29. Steina Leibovici, str. Regina Maria, 50 ani;

30. Broinstein, str. Col.Vasiliu, 25 ani. Reg. Vtori.;

31. Ehelbcr Hună, Iaşi, 26 ani;

32. Herşcu Ionaş, 94 ani;

33. Aizic I. Aizic, 43 ani;

34. Rosa Kaufman. str. Mare, 35 ani, Săveni;

35. Un necunoscut, 36 ani apr.;

36. Iosub Gherbiş, str.Tăutu nr. 33, 80 ani;

37.Ghizela Cohn, str. Regina Maria, 45 ani apr.;

38. Moise Croici, com. Darabani, 43 ani apr.;

39. Iosub Gherber, azil evreiesc, 66 ani;

40. Freida Rudik, str. Regina Maria, 7 ani;

41. Toni Rudik, str. Regina Maria, 6 ani;

42. Moise Rudik, str. Regina Maria, 2 ani;

43. Iacob Rudik, str. Regina Maria, 38 ani;

44. Ciauşu Maica, str. Regina Maria, 35 ani;

45. Marcu Gusan, str. Tăutu, 18 ani;

46. Elias Aronovici, str. Spital, 30 ani;

47. Herşcu Mendelovici, str. Miron Costin 75 ani;

48. Chana Petrar, str. Reg. Ferdinand, 21 ani;

49. Sin Işic Leib, str. Vântului. 50 ani;

50. Simon Cohn, fiul lui Işic Herş Solomon, str. Regina Maria, 2 ani.

Noi procurorul militar căpitan în rezerva Duca I. Miliail, pe baza delegaţiunii date nouă de către domnul Prim Procuror Militar maior magistrat I. Tinţu, constatând cauza morţii acestor indivizi, după cum s-a specificat mai sus, am dispus înmormântarea lor, dând autorizaţiunea de îmormântarc d-lui ajutor de primar Ing. Pascu.

Pentru a împiedica completa descompunere a cadavrelor şi a accelera înmormântarea lor, am cerut şi ni s-a trimis de la regimentul 29 P.S. din compania garnizoanei, un detaşament de 72 soldaţi sub comanda sublt. Bălan Savel.

Parchetul Tribunalului Dorohoi a fost reprezentat prin d-l comisar ajutor Mercur Constantin de la Poliţia Dorohoi.

Drept pentru care s-a încheiat prezentul proccs-verbal în 4 exemplare din care s-a dat: unul Primăriei Dorohoi, prin d-l ajutor de primar ing. Pascu, unul garnizoanei Dorohoi, unul serviciului sanitar al oraşului prin d-l colonel medic C. Enăchescu, iar altul s-a reţinut de noi.

Procuror Militar Cpt. rezervă Duca Mihail
Col. Medic Rezervă Dr. C. Enăchescu
Ajutor dc primar Ing. Ioan Pascu
Grefier Sublt. rezervă Darabană

[M. Carp, Cartea Neagră, vol. III, ed. a II-a, îngrijită de Lia Benjamin, Bucureşti, Ed. Diogene, 1996, p. 46-48].

Notă: Cifra se confirmă şi prin procesul-verbal nr. 67 al şedinţei Reprezentanţei Comunităţii din 28 iulie 1940 ora 5 p. m.

Membrii prezenţi: d-nii dr. Axler I., Herşcu Făgădău, Mihăilişteanu Leon, Marcu Craft Bălan, Aron Sapira, Aron Aizic, Leon Herovitz, Moise Z. Ciubotaru, Iosif Comişteanu şi Saia Cartenberg.

Consiliul fiind în majoritate se declară şedinţa deschisă:
Prezidează d-l dr. I. Axler, preşedintele Comunităţii

Deciziuni

Reprezentanţa ia act că s-au scos de la Oficiul Stării Civile 50 autorizaţii de înmormântare pentru care d-l secretar a achitat o taxă de 600 lei.

Secţia Sacra va verifica autorizaţiile de înmormântare şi va taxa acolo unde este cazul. ( Arhiva Fondului Comunităților Evreiești din România (A.F.C.E.R.), Mapa: Comunitatea din Dorohoi).

4. 1940, iulie , Dorohoi. Raportul procurorului delegat cu cercetarea împrejurărilor în care au fost ucişi 50 de evrei de către militari din grupul 3 Grăniceri si 8 Artilerie, în oraşul Dorohoi.

CONFIDENŢIAL

DOMNULUI PROCUROR GENERAL

La ordinul Domniei voastre nr.93/1940, am onoarea a vă raporta următoarele în legătură cu evenimentele de la 1 iulie 1940.

Din investigaţiile făcute de mine personal, precum şi din informaţiile primite de la Garnizoană şi din registrele Stării Civile, rezultă că în ziua de 1 iulie 1940 au fost împuşcaţi 52 de evrei.

Faptul s-a petrecut în împrejurările următoare:

În ziua de 1 iulie 1940 se făcea la cimitirul creştinesc înmormântarea rămăşiţelor pământeşti ale căpitanului Boroş, iar evreii erau la cimitirul lor şi înmormântau pe un ostaş evreu.

La un moment dat s-a auzit o detunătură de armă, urmată de o salvă. Asistenţa, fiind la înmormântarea unui ofiţer, a crezut că este salva de onoare dată ofiţerului căzut la datorie; dar focurile începuse să se înmulţească şi atunci dându-se seama că nu e o simplă salvă, s-a produs o panică de nedescris, lumea crezând că au venit ruşii.

Nimeni, atât ofiţerii, cât şi civilii nu cunoştea motivul acestei acţiuni, deoarece unii, speriaţi de primele detunături, trăgeau în vânt, pentru intimidare, crezând că celelalte împuşcături vin de la ruşi.

Toată lumea s-a împrăştiat, lăsând sarcofagul în mijlocul cimitirului. Mai târziu s-a observat că în realitate focul fusese deschis de nişte soldaţi din grupul 3 Grăniceri şi 8 Artilerie, care se retrăgeau din regiunea Herţei, umiliţi şi batjocoriţi de evreii din Herţa şi ca răzbunare au început să tragă în evreii de la cimitirul evreiesc.

Probabil că fusese oarecare înţelegere între soldaţi, deoarece focul s-a întins imediat la periferia de N.V. a oraşului, soldaţii pătrunzând prin casele evreieşti şi împuşcând tot ce erau prin ele.

Semnificativ este faptul că unele case creştineşti aveau în geamuri icoane creştine sau aveau pe pereţi cruci făcute de diferite boieli, acestea ca indiciu că acolo locuiesc creştini şi în consecinţă să nu tragă. Probabil că au venit înainte vreo câţiva soldaţi şi au anunţat ce se vor întâmpla. Ne lipsesc date precise pentru această împrejurare, deoarece primele cercetări au fost făcute de către Comandamentul Militar prin Preşedintele Curţii Marţiale, care a fost însoţit la această cercetare numai de către Domnul Procuror Alexandru Scripcă şi organele Poliţiei.

În urma acestei cercetări, constatându-se că învinuiţii erau militari, cercetările au rămas în sarcina organelor militare.

S-au identificat de către această Comisie vreo 47 cadavre şi câţiva răniţi.

Cadavrele erau răspândite vreo 15 la cimitirul evreiesc, iar mai sus de cimitir, spre barieră un grup de 5 militari evrei, restul răspândiţi prin case şi pe străzi.

Înhumarea cadavrelor s-a făcut în ziua de 3 iulie a.c.

La ofiţerul Stării Civile, am găsit înregistrat un număr de decedaţi, dintre care 6 soldaţi neidentificaţi.

Actele în cauză au fost încheiate de către organele militare.

Aducându-vă la cunoştinţă Domniei-Voastrc, cele de mai sus, cu onoare vă rog să binevoiţi a dispune cele legale.

Procuror Delegat (ss) Filaret Săhleanu
Secretar (ss) Constantin Grigorescu

[M. Mircu, Pogromurile din Bucovina şi Dorohoi, Bucureşti, Editura „Glob”, 1945, p. 133-135. Vezi şi Martiriul evreilor din România, Editura „Hasefer”, 1991, p. 25-26].

Notă: La data de 26.X. 1940, Curtea Marţială Roman, Parchetul Militar, trimite către Curtea Marţială M.U. Oficiul Poştal 140 un tabel de corpurile delicte ce au fost adunate cu ocazia incidentului de la Dorohoi, în ziua de 1 iulie 1940… „, precizându-se că dosarul cu incidentul de la Dorohoi se află la această instanţă, pentru a dispune cele legale.
În această adresă se menţionează că pachetul cu corpurile delicte a fost expediat sub nr. 3.539 din 27.X.1940. (A.IŞ., Fond Trib. Militar Iaşi, D 33-1940-41, f 754).
Semnează Proc. Instr. Militar Maior Magistrat Pavelescu

5. 1940, iulie 3, Fălticeni. Rezultatul anchetei în legătură cu 11 evrei morţi prin aruncare din tren sau ucişi de militari români în pădurea Probota.

Parchetul Trib. Baia
Fălticeni

Confidenţial

Nr. 7585 1940 luna iulie în 3

Domnule Ministru,

Ca urmare la raportul nostru telegrafic cifrat nr. din 3 iulie avem onoarea a vă raporta următoarele:

Fiind informaţi de către Poliţia Paşcani, Pretura Lespezi şi şeful secţiei de jandarmi Lespezi, că în cursul zilei de 1 iulie a c. au fost daţi jos din trenuri în staţia Lespezi şi Paşcani evrei maltrataţi de călătorii şi soldaţii din trenuri, iar în cursul zilei de 2 iulie au fost aruncaţi din trenuri pe linie între staţiile Paşcani Lespezi mai mulţi evrei, în timpul mersului trenului, în dimineaţa zilei de astăzi 3 iulie a.c. însoţit fiind de d-l Comandant al Legiunei de Jandarmi, ne-am deplasat în staţiile Dolhasca Lespezi şi Paşcani, precum şi satul Probota com. Tătăruşi, unde am constatat următoarele:

Din trenul rapid care venea în ziua de 2 iulie de la Bucureşti spre Dorneşti, au fost aruncaţi pe la orele 16, în timpul mersului pe linia ferată doi evrei înainte de intrarea în staţia Lespezi şi doi evrei după ieşirea din staţia Lespezi, din care cauză aceştia şi-au găsit moartea, iar cinci evrei au fost aruncaţi pe aceiaşi distanţă, alegându-se cu răni grave, care au necesitat internarea lor în Spitalul din Lespezi.

Cadavrele celor patru evrei au fost descoperite pe linie de patrula militară care facea paza liniei.

Aceasta a anunţat pe şeful staţiei Lespezi, care la rândul său a anunţat Postul de jandarmi, încât abia după două-trei ore s-a descoperit acest fapt de şeful postului Lespezi.

Trenul rapid trecând de staţia Lespezi, iar şeful staţiei neanunţând imediat gările prin care trecea acest tren, autorii faptului nu au putut fi descoperiţi şi prinşi.

Am dispus ridicarea cadavrelor, care au fost duse într-un vagon liber garat în staţia Lespezi unde urmează să li se facă autopsia.

Am delegat pe şeful postului Lespezi cu facerea cercetătorilor, după care ne-am deplasat în staţia Paşcani, unde şeful Poliţiei ne-a raportat că sunt internaţi în spitalul Paşcani un număr de opt evrei maltrataţi şi daţi jos din tren.

Din Paşcani ne-am deplasat în salul Probota comuna Tătăruşi unde am fost informaţi că s-ar afla într-o pădure un număr de şapte evrei împuşcaţi.

În pădurea de lângă satul Probota, lângă pârâul numit Isaia, în apropierea liniei ferate Dolhasca-Paşcani, am găsit cadavrele a şapte evrei împuşcaţi.

În legătură cu acest fapt am stabilit următoarele:

În ziua de luni pe la orele 18, au fost văzuţi pornind din staţia Dolhasca, pe linia ferată, un număr de şapte evrei escortaţi de doi soldaţi cu arme şi conduşi de un ofiţer sublocotenent, care au mers pe linie până în dreptul pădurei arătată mai sus, unde au intrat şi i-au împuşcat, după care soldaţii şi ofiţerul au plecat fără a se putea şti unde şi identifica cine au fost.

Întrucât acest fapt a fost comis de militari tot astăzi anunţăm Parchetul Militar Iaşi, pentru a dispune cele legale. Cadavrele au fost lăsate la faţa locului sub pază, iar cu primele cercetări au fost însărcinaţi şeful staţiei Lespezi şi şeful postului Tătăruşi.

Urmează a stabili ulterior dacă împuşcarea acestor evrei a fost ordonată sau nu.

Pentru a se preveni asemenea fapte şi pentru a se reprima am luat următoarele măsuri:

Încă din seara zilei de 2 iulie a.c. împreună cu d-l Prefect al judeţului, am intervenit pe lângă d-l Comandant al Armatei cu sediul în Fălticeni, spre a se lua măsuri ca trenurile să fie însoţite de gărzi militare.

În staţiile Paşcani, Lespezi şi Dolhasca în legătură cu şefii Staţiilor respective, cu Comandantul Gărzii militare şi şeful Poliţiei Paşcani, am hotărât: Să se înfiinţeze câte o echipă în aceste staţii formată din militarii gărzii, din jandarmi şi un funcţionar c.f.r. care la sosirea în staţie a trenurilor, să cerceteze şi să întrebe în fiecare vagon ce incidente s-au întâmplat.

Autorii acestor incidente imediat ce vor fi descoperiţi să fie reţinuţi şi înaintaţi organelor competente.

Dacă aceste incidente vor fi descoperite după plecarea trenului din staţie, şeful staţiei să anunţe imediat staţiile dinaintea trenului pentru ca trenul să fie oprit iar organele arătate mai sus să facă cercetări pentru descoperirea autorilor.

Aceste fapte grave au fost provocate de militari, soldaţi care călătoreau în trenuri şi în mai mică parte de civili.

Este de relevat faptul din informaţiile care le avem, că d-nii ofiţeri care se află în trenuri şi sunt faţă la aceste incidente nu iau nici o măsură, ci trec cu vederea.

De asemenea personalul trenurilor care are datoria să semnaleze la ajungerea în staţii aceste fapte, nu au facut-o tolerând în trenuri comiterea lor.

Pentru evitarea acestor fapte dăunătoare ordinei şi siguranţei statului credem că ar fi necesar ca trenurile să fie în permanenţă însoţite de gărzi militare, iar Direcţia G-lă C.F.R. să dea dispoziţiuni şi să ia măsuri împotriva personalului C.F.R. care nu-şi face datoria.

PROCUROR.
(ss) Virgil Iordăchcscu

Domniei-sale Domnului Ministru a Justiţiei-Bucureşti

[ A.N., Fond MJ.D.J., ds. 22/1940, f 516-517 f/v]

6. 1940, iulie 3, Bucureşti. Secţia a II-a Informaţii a M. St. M. semnalează maltratarea şi aruncarea din trenuri a numeroşi evrei, de către civili şi militari, acţiuni soldate cu numeroşi morţi.

De la Secţia II Informaţii a Marelui Stat Major

– Iancu Weisman, comerciant din Iaşi, a venit cu un automotor C.F.R. la Vaslui ca să plece la Huşi. Într-un compartiment de clasa a III-a au sărit pe el 6 militari. A fost bătut, i s-au luat banii şi diverse obiecte. A fost aruncat pe fereastra trenului, între Munteni şi Crasna, la cantonul 221. A suferit fractura piciorului stâng şi leziuni la cap. A fost găsit de o patrulă militară, care l-a dus la spitalul din Vaslui.

– La Târgu Frumos, serviciul de poliţie militară din staţie l-a dus la spitalul local pe Heim Iţic Landau din Piatra Neamţ. Bătut în trenul ce venea de la Paşcani, a fost lovit la baza craniului şi ulterior a decedat în spital.

– În urma faptului că pe linia Lespezi-Paşcani au fost găsiţi trei evrei în gară, aruncaţi din trenuri, garniturile de cale ferată încep să fie însoţite de patrule militare conduse de ofiţeri.

– În trenul Iaşi – Bucureşti, la Piatra Seacă, evrei molestaţi de 16 militari.

– Între Vaslui-Grajduri-Bârnova, 80 evrei care mergeau în Basarabia au fost molestaţi în tren.

– La 17.23 cu trenul 7001, pleacă spre Galaţi din Gara de Nord 600 basarabeni şi evrei care voiau să ajungă în Basarabia.

– La orele 17, pe stânga căii ferate, în Comuna Fântânele-Bacău, lângă podul C.F.R. peste Bistriţa, au fost aruncaţi din tren Iacob Poltrajan din Chişinău, desconcentrat din Regimentul 6 Grăniceri, Avram Sigler din Chişinău şi Ichil Guraliuc, blănar din Chişinău, desconcenlraţi din Regimentul 16 Artilerie, şi Leib Sirchis, ceaprazar din Chişinău. Au fost internaţi cu leziuni grave în spitalul „Pavel şi Ana Cristea” din Bacău.

– Din trenul accelerat 503 Bucureşti-Dorneşti, lângă podul C.F.R. peste râul Corneţ, a fost aruncat evreul Samuel Moscovici, funcţionar comercial din Dorohoi, domiciliat în Bucureşti, str. Orzari. Internat în comă în spitalul Bacău.

– Între Valea Seacă şi Bacău, din trenul accelerat 505, au fost aruncaţi un bărbat şi o femeie, evrei (într-un document al Chesturii Bacău, din 4 iulie 1940, se precizează numele lor (Bereş Mendel si Bereş Reghina), arătându-se că în tren le-au rămas trei copii. (A.IŞ., Fond Rezidenta Prut, ds. 2/1940, f 395) – n. n.).

– Într-un tren rapid, pe linia Iaşi-Vaslui, Planciu Beiumin, soldat concentrat la Regimentul 1 C.F.R. şi Leon Margulis din Bucureşti au fost forţaţi de doi ceferişti şi de un jandarm să le dea banii. De frică, s-au dat jos la Vaslui. În acelaşi tren, Iosif Davidovici, comerciant din Iaşi, Bdul. Ferdinand, a fost jefuit de însoţitorul vagonului Nr. 1. un soldat şi un jandarm. Lovit şi aruncat între Munteni şi Crasna a fost internat în spitalul evreiesc din Vaslui.

– Leon Segal, soldat concentrat, bătut în trenul 6010, între Munteni şi Crasna, şi internat în spital la Bârlad.

– Dintr-un raport militar secret: „Evreii, din spirit de prudenţă, călătoresc numai în trenuri rapide şi într-un număr mic, iar în timpul călătoriei încearcă să treacă cât mai neobservaţi, evitând orice conversaţie sau provocare”.

– La Vaslui, în trenul 6001, a fost ataşat un vagon cu evrei care plecau în Basarabia. Soldaţii din garda gării au scris pe vagon: „Evrei! Aveţi grijă de ei“. Pe drum, mai mulţi ostaşi din primul vagon al trenului au tras în vagonul evreilor. La Iaşi au fost găsiţi în acest vagon 2 morţi, 6 răniţi grav şi 2 răniţi uşor.

– În staţia Bârnova, 2 locotenenţi şi un plutonier au dat jos din trenul rapid 71 un evreu pe care l-au bătut până când l-au omorât.

– În gara Bacău, din trenul 503, au fost aruncaţi pe geamuri 4 evrei.

– La Cernăuţi, avocatului comunist dr. Hitzig şi soţiei sale nu li s-a mai permis să promoveze diverşi evrei în conducerea autorităţilor locale, acest privilegiu revenind ucrainienilor.

– În apropiere de Joiţa, a fost aruncat din trenul 505 evreul Iosif Meerar, soldat din Regimentul 16 Infanterie.
Grav rănit, internat în spitalul Râmnicu Sărat. Din acelaşi tren au fost aruncaţi între cantoanele 105 şi 106 evreii Suher Meir, care mergea în Basarabia cu familia sa de 6 persoane şi Moriţ Abramovici, croitor, ambii din Bucureşti. Agresori civili.

– Lângă staţia Joiţa, a fost bătut, dezbrăcat şi aruncat din trenul personal Bucurcşti-Cernăuji medicul Solomon Simon, iar rabinul Seifer Bernard din Piatra Neamţ a fost bătut şi dat jos din acelaşi tren în staţia Boboc, împreună cu copilul său de 7 ani. Fiind urcat în trenul 503 pentru Bacău, a fost iar aruncat din mers, între cantoanele 105 şi 106, fiind uşor rănit. Agresori civili.
Aproape de miezul nopţii, Pais Moise, funcţionar particular din Brăila, a fost bătut în trenul 503 între staţiile Buzău şi Râul, sărind din tren. Agresori civili.

– Costache N. Constantin din Focşani, plecând la Râşnov şi având aparenţă de evreu, a fost bătut în trenul 502. Agresori civili.

– La frâna trenului de marfă 856 Buzău – Focşani se afla şi soldatul concentrat Gherş Ihitelman. La ieşirea din staţia Gugeşti Râmnicu Sărat, frânarul Slecu Mititelu i-a luat un cufăr şi un portmoneu cu 500 lei şi l-a aruncat jos din tren. Frânarul a fost înaintat la Focşani Parchetului Tribunalului Putna.

– La ora 13,10 a fost coborât în staţia Mărăşeşti Iosif Rabinovici din Comuna Răducăneni, Fălciu, bătut de militari în trenul 602, între staţiile Bârlad-Tecuci, între Tecuci şi Corneşti fiind aruncat din mersul trenului. Internat în spitalul Mărăşeşti.

– Moriţ Ismailov, din Bucureşti, str. Sf. Apostoli 14, a fost bătut de militari în rapidul 52, între Bacău şi Adjud.

– Comandamentul Condor către Marele Stat Major, secţia Informaţii: în judeţele Constanţa şi Caliacra mai există 422 refugiaţi evrei polonezi. În garnizoana Constanţa sunt 94 evrei refugiaţi cu 26 femei şi 31 copii, din diferite ţări. În garnizoana Balcic sunt 122 refugiaţi polonezi în majoritate evrei. Se propune „o grabnică deplasare a lor în alte regiuni ale ţării“.

– La orele 15, în gara Scânteia, doi soldaţi evrei au fost bătuţi de militari şi aruncaţi din tren.

– Însoţitorii unui convoi de 30-40 căruţe ale Regimentului 3 Grăniceri trecând prin satul Stăuceni-Botoşani au căutat evreii din sat ca să-i molesteze. Jandarmii au liniştit lucrurile.

– La 1 şi 2 iulie, pe distanţa Vereşti-Paşcani, au fost aruncaţi din diverse trenuri 14 evrei.

– Un vagon cu evrei soseşte de la Galaţi la Iaşi la orele 16. Evreii din el strigă că au fost bătuţi de civili între Vaslui-Grajduri-Bârnova, creind alarmă.

– Andrei Berezovschi, fiul compozitorului Mihail Berezovschi din Chişinău, s-a refugiat din Basarabia pe linia Basarabeasca-Zorleni. Avea trăsături semite şi nici nu vorbea bine româneşte. Luând apărarea unor evreice, a fost aruncat din tren de soldaţi, pe raza judeţului Tutova. A decedat.

[A.M.St.M., Fond Secţia II Informaţii, ds. 938 şi 940]

Notă: Într-o sinteză informativă a Secţiei a Il-a a Marelui Stat Major din 3 iulie 1941, sunt relatate şi alte cazuri de agresiune faţă de evrei. Astfel, în trenul Cernăuţi-Bucureşti, între staţiile Paşcani şi Adjud, au fost aruncaţi din mers prin ferestrele vagoanelor 20 de evrei, de către elevii şcolii militare care se refugiau de la Cernăuţi. Soldaţii români au bătut cca 47 de evrei în gara Vereşti.

– În trenul Botoşani – Iaşi, oprit prin tragerea semnalului de alarmă în staţia Cucuteni, în seara de 30 iunie, 10 oameni au fost coborâţi din vagoane şi molestaţi, iar doi dintre ei împuşcaţi şi aruncaţi într-o mlaştină. (Ibidem, ds. 941, f. 410-421).

– La 2 iulie, evreul Luhar Pascal, (r. T.R. din Regimentul 12 Dorobanţi „surprins pe când căuta să culeagă informaţii asupra mişcărilor de trupe” (după cum declara soldatul Catinca Alex.) a fost împuşcat de el.

– Ofiţerii şi soldaţii români care veneau din Bucovina şi se aflau în trenul Teiuş-Arad au aruncai pe fereastră trei călători evrei (A.M.St. M., Fond Secţia II Informaţii, ds. 941, f. 41). De asemenea pe linia ferată de la Tibeni, au fost găsiţi grav răniţi soldaţii evrei Iţic Kupfersvelt (Rădăuţi) şi Marcu Solomon (Ploieşti). Plecau în concediu când au fost aruncaţi din tren. Internaţi în spitalul din Rădăuţi. Extras din Buletinul de evenimente nr. 48 al Legiunii de Jandarmi Cernăuţi. (A. IȘ, Fond Prefectura jud. Rădăuţi, ds. 13/1940, f 42).

Într-un raport al Prefecturii Vaslui, din 4 iulie 1940, adresat Rezidentului Regal al ţinutului Prut, se relatează asemenea cazuri de agresiune împotriva evreilor. Cităm din document: „În ziua de 3 iulie a fost aruncat din trenul accelerat Iaşi-Bucureşti, între staţia Rebricea şi Halta Rateşul Cuzei evreul Goldştein Leib zis Zeilig. În cădere a fost grav rănit, în nesimţire a fost găsit de soldaţii patrulei mobile instalată în Rateşul Cuzei, care i-a înfipt baionetele în piept omorându-l”, (A.IŞ., Fond Rezidenţa Ţinutului Prut, ds. 9/1940, f. 397).

7. 1940, iulie 5, Iaşi. Măsurile întreprinse pentru a preveni devastările şi jafurile nu au dat rezultate; se solicită mobilizarea tuturor autorităţilor civile şi militare în aceste acţiuni.

COMANDAMENTUL 4 TERITORIAL STATUL MAJOR
Nr. 384 din 5.07.1940

Către

PREFECTURA JUDEŢULUI IAŞI

Cu toate ordinele ce s-au dat şi cu toate gărzile înfiinţate în oraşul Iaşi şi la periferii, devastările şi jafurile nu au încetat.

Cei însărcinaţi cu această misiune nu au fost în stare să stăvilească debandada. Această însărcinare am dat-o colonelului Rădulescu Dumitru de la acest comandament care are ordinul de a proceda cu toată energia la încetarea jafului. Toate autorităţile civile şi militare îi vor da concursul pentru această misiune.

Singurul regiment care este răspunzător de ordine în garnizoană este Reg. 74 Inf. pus la dispoziţia Comand. 4 Teritorial în acest scop. Domnul colonel Rădulescu va lua contact cu organele respective şi jandarmereşti şi va organiza acest serviciu.

Am dat ordin ca toţi cei ce se dedau la jafuri să fie imediat arestaţi şi apoi judecaţi de Curtea Marţială.

COMAND. TERIT. C.4 A.

General (ss) H. Dragomirescu

[ A.IŞ., Fond Trib. Mil., ds. 3/1940, f. 318]

Notă: Faptul este confirmat prin adresa nr. 13 din 10 iulie a colonelului D. Rădulescu trimisă acestei chesturi (Iaşi):

„Cu ord. nr. 383 şi 384 din 5 iulie 1940 al Comand. 4 Teritorial, am primit însărcinarea de a restabili ordinea în Municipiul Iaşi şi în special cu supravegherea trupelor ce trec prin garnizoana Iaşi şi care au început a devasta magazinele evreieşti… (Ibidem, Fond Circ. III Poliţie, ds. 17/1940,f. 351).

În legătură cu îndeplinirea acestei misiuni, la 10 iulie 1940, col. D. Rădulescu trimitea Chesturii din Iaşi următoarea adresă: „Datorită colaborării camaradereşti ce mi-aţi dat personal şi cu unităţile dvs., mi-am îndeplinit însărcinarea repede şi prompt… “.

8. 1940, iulie 5, Iaşi. Raportul prefectului jud. Iaşi asupra stării de spirit a populaţiei şi cu privire la continuarea samavolniciilor împotriva evreilor.

Cabinetul Prefectului
Nr. 223/5 Iulie 1940

Către
MINISTERUL DE INTERNE
– Cabinetul Domnului Ministru -BUCUREŞTI

La ordinele Domniei Voastre Nr. 141 din 28 Iunie şi 150 din 2 Iulie şi ca urmare raportului nostnx telegrafic Nr. 223 din 5 Iulie a.c. am onoare a raporta următoarele detalii:

I. Starea de spirit

– Starea de spirit este în general liniştită.

– Populaţia de la oraş îşi continuă cu calm activitatea zilnică, iar populaţia rurală îşi vede de muncile câmpului care îi preocupă în special.

Actuala schimbare de Guvern, precum şi încadrarea politicei externe a României în cadrul axei Roma-Berlin, este primită cu bucurie de populaţia română şi cu mare îngrijorare pentru soarta ei, de către populaţia evreiască.

– Printre români circulă tot mai mult deviza că „România trebuie să fie a românilor”.

II. Acte de violentă

– Măsurile de ordine luate de către autorităţile superioare militare cât şi civile fiind de dată prea recentă, încă nu au fost simţite de acei cari produc dezordine şi incidente, din care cauză s-au mai produs unele incidente şi însuşiri de bunuri particulare şi anume:

1). Un grup de soldaţi din Regimentul 75 Infanterie a încălcat via proprietatea evreului Ioil Bonfel, de unde au luat mai mult vin.
Aceeaşi soldaţi, pretind de la locuitori fân fără bani sau bon de rechiziţie.

2). Soldaţi aparţinând Regimentului 3 Roşiori s-au introdus în curtea şi casa lui Hermes Copoi, de unde au luat fân, găini şi o bicicletă şi nişte roţi de la o căruţă.

– Şeful postului de jandarmi respectiv, voind să facă cercetări pentru stabilirea vinovaţilor, a fost oprit şi ameninţat de către un ofiţer Locotenent.

– În noaptea de 4-5 Iulie, precum şi în dimineaţa următoare mai mulţi soldaţi din Regimentul 67 Artilerie, au luat în mod samavolnic tot fânul aparţinând D-lui Maior Ghika, de pe o suprafaţă de 4 Ha.
Unii dintre soldaţi erau înarmaţi.
Intervenţia şefului de post a fost fără rezultat, întrucât soldaţii au arătat că au ordine superioare.

4). În ziua de 4 Iulie un grup de ofiţeri şi trupă din Regimentul 6 Pioneri, cari erau în trecere, au intrat în prăvălia negustorului Benea Solomon din Comuna Poeni şi i-au sustras o mare cantitate de alimente şi coloniale.

5). Soldaţi ai trupelor în trecere cât şi ai acelora staţionate în ziua de 4 Iulie, în grupuri de câte 8-25 soldaţi, au atacat următoarele proprietăţi:

– Adolf Trahtemberg, Carol Calmanovici, Schvartz Lazăr, M. Ficler, Moritz Talbert, F. Rabinovici, I. Waisburg, Mendel Fleter, Ing. Wansel, Portweis Wolman, Drucman Milu, Pincu Vardru, Marcu Fante precum via G-ral. Pârvulescu.
Cu această ocazie s-au comis distrugeri de localuri şi mobilier, luându-se obiecte de îmbrăcăminte, arme de pază şi chiar bani, iar personalul respectiv a fost terorizat şi lovit.

– Cercetările au fost făcute de către şefii posturilor de jandarmi respective şi au fost arestaţi un grup de şase militari din Reg. 1 Pioneri şi 74 Infanterie, cari au fost înaintaţi Tribunalului Militar al Corpului 4 Armată.

6). În cartierul Copou-Iaşi, a fost devastată complect proprietatea Dr. Brener.
Devastarea a fost săvârşită dc către locuitorii cartierelor Brener, P. Bogdan şi Păcurari.
Cercetările se fac de către Prefectul Judeţului, Comandantul Legiunei Jandarmi Judeţ şi Poliţie.

7). În dimineaţa zilei de 4 Iulie, din trenul Iaşi-Bucureşti au fost aruncaţi un număr de şase evrei.

8). În oraşul Iaşi, în zilele de 3 şi 4 iulie, au fost forţate şi s-au luat alimente şi băuturi de la următoarele băcănii şi cârciumi – proprietatea negustorilor: Nuhăm Moise, Avram Hascal, Moscovici Leib, Oişc Leib Luzer, Strul Moscovici, Iancu
Mendel, Iosub Herşcovici, Fobia Leibovici, Ana Proboi, Constantin Moţoc, Saia Abramovici, Ion Mărgărit, Grabois, Idel Luzer şi Isac Eizac.
Întrucât unii dintre aceştia au fost grav bătuţi, a necesitat internarea lor în spital.

PREFECTUL JUDEŢULUI IAŞI,

Colonel, (ss) C. Carp

[A.IŞ, Fond Prefectura judeţului Iaşi, ds. 1/1940, f. 121 f/v]

9. 1940, iulie 7, Bucureşti. Secţia a Il-a Informaţii a M. St. M. sesizează abuzuri ale militarilor şi populaţiei împotriva cetăţenilor evrei (loviri, aruncări din tren etc.). Ordinul M.A.I. cere autorităţilor din Moldova şi Bucovina să ia măsurile necesare pentru a zădărnici orice incident.

NOTĂ

Secţia II Informaţii, Marele Stat Major

– REACTIUNEA POPULAŢIEI ROMÂNEŞTI

– În ziua de. 1 iulie a.c., în trenul rapid nr. 52 însoţitorul trenului şi soldatul Popa au bătut pe evreul Max Mendel din Bucureşti, str. Mihai Vodă 5.

– În acelaşi timp mai mulţi soldaţi au bătut în apropierea staţiei Mărăşeşti pe evreii Weiss Lupu din comuna Dej, Burăh Gross din Galaţi şi Burcomin Gutman din Piatra Neamţ.

– În ziua de 2 iulie a.c., din trenul nr. 8006 Galaţi-Buzău evreul Horenstein Simion din Bucureşti a fost dezbrăcat şi lăsat în pielea goală, după care a fost aruncat jos în staţia Făurei. Numitul a declarat că a fost dezbrăcat de mai mulţi soldaţi. Comandamentul Militar al staţiei Buzău a comunicat că autorii n-au fost identificaţi, iar personalul trenului pretinde a nu fi văzut faptul.

– În aceeaşi noapte a fost bătut de militari, în trenul 503 pe distanţa Ploieşti-Râmnicu Sărat, evreul Groper Simion din Focşani: coborând în staţia Râmnicu Sărat pentru a reclama, a fost din nou bătut, de un aviator.

– În ziua de 4 iulie a.c., a fost adus din staţia Boduleşti la Brăila cu trenul nr. 805 Buzău-Galaţi evreul botezat Holiab Panait, licenţiat al Academiei Comerciale, funcţionar la Societatea de Gaz şi Electricitate din Bucureşti, grav rănit la cap. Numitul a declarat că, venind de la Bucureşti la Brăila, a fost insultat de mai mulţi călători din tren, apoi aruncat jos. Nu cunoaşte pe agresori, însă crede că unul ar fi poliţist, iar altul artist la Teatrul Muncă şi Voe Bună.

– Din trenul rapid nr.51 au fost aruncaţi din tren între staţiile Monteoru-Buzău, evreii Iancu Moise din Roman, covrigar, şi Iosif Marcu din Opnic-Slănic, premilitar, carc a fost tăiat de tren.
Din acelaşi tren, între staţiile Bobocu şi Joiţa au mai fost aruncaţi indivizii Schechter Izrail din Bucureşti str. Carol nr. 1, soldat cu ordinul de chemare al unui regiment de aviaţie, care în stare gravă a fost transportat la spitalul militar din Buzău şi Emanoil Rigler de 37 ani, funcţionar comercial din comuna Budeşti-Ilfov.

– Între staţiile Vintileanca şi Ulmeni au fost aruncaţi din tren trei indivizi, fiind accidentaţi mortal. Până în prezent nu au fost identificaţi.

– Cu trenul personal nr. 508 a fost adus în staţia Buzău din gara Joiţa locotenentul Dorgler Edmund, originar din Huduşul de Mureş-Turda, din compania II-a fortificaţii Râmnicu Sărat, aruncat din trenul rapid nr. 51. Fiind rănit la cap, a fost internat în spitalul militar din Buzău.

– În ziua de 5 iulie a.c. cu trenul motor nr. 83 Bucurcşti-Galaţi, la ora 11,04 a fost adus în gara Buzău din staţia Vintileanca fruntaşul T.R. Leib Idel din Reg. 29 Infanterie, domiciliat în Bucureşti, Cal. Văcăreşti nr. 20, contabil, găsit pe linia ferată, rănit grav la cap şi la umeri. I s-au dat primele ajutoare, apoi a fost transportat la spitalul din Buzău.

[A.M.A.N., M.St.M., Fond M.St.M., Secţia II informaţii, ds. 941, f 558-556]

Notă: Asemenea evenimente au fost semnalate şi de Chestura Poliţiei Bacău, Biroul de Siguranţă, intr-un raport înaintat Rezidentului Regal al ţinutului Prut. Astfel:

„În ziua de 1 iulie a.c., evreul Segal Iţic, de 40 de ani, comerciant, născut în Botoşani în anul 1900, domiciliat în Bucureşti, str. Basarab nr. 45, venind de la Bucureşti la Botoşani şi înainte de a ajunge cu trenul la Paşcani, a fost maltratat în tren de către un civil pe care nu-l cunoaşte; în gara Paşcani, dându-se jos din tren, s-a înapoiat cu primul tren la Bacău, unde a fost internat în spitalul Şuler şi pansat la cap.

Evreul Hausfater Iancu Zelic, de ani 26, născut şi domiciliat în Bacău, str. Leca nr. 197, de profesiune funcţionar comercial, în ziua de 1 iulie a.c., venind de la Iaşi spre Bacău, între staţiile Iaşi şi Podul Iloaiei, a fost bătut de un grup de militari şi civili, apoi, luându-i-se suma de lei 2800, a fost aruncat din tren. Din cauza leziunilor căpătate, a fost internat în spitalul Şuler din acest oraş.

Evreul Faibiş Moise de ani 31, de profesiune funcţionar comercial, născut şi domiciliat în Piatra-Neamţ, str. Carol nr. 96, desconcentrat din Regimentul 41 Artilerie Braşov, în ziua de 1 iulie a.c. a fost lovit în tren şi aruncat jos între staţiile Sascut şi Negri, de către soldaţii din tren pe care nu-i cunoaşte şi care i-au luat din buzunar suma de lei 500; fiind lovit la cap, a fost adus cu o maşină la Bacău şi internat în spitalul Şuler.

Evreul Golder Iacob, de ani 41, născut în Chişinău, domiciliat în Bacău, str. Regina Maria nr. 2, soldat regimentul 16 Artilerie, în ziua de 1 iulie a.c. plecând la Iaşi, în apropiere de staţia Podul Iloaiei, a fost lovit în tren de mai mulţi militari, faţă de ofiţeri; totodată i s-a luat suma de lei 3 000, un ceas şi pălăria, la gara Iaşi a fost dat jos şi dus la poliţie, unde fâcându-se cercetări, nu s-a putut descoperi autorii. În ziua de 2 iulie a.c., s-a întors la Iaşi pe o locomotivă, până la Roman. De la Roman s-a urcat într-un tren personal clasa a 2-a şi l-au dus într-un vagon clasa a III-a unde l-au bătut, provocându-i leziuni la ochiul stâng şi obraz, spate şi prin coaste; ajungând la Bacău a fost internat la spitalul Şuler.

Evreul Moise Israel de ani 30, din Botoşani, venind de la Regimentul 2 Vânători Gardă nr. 9 Bucureşti, având concediu medical de 18 zile, la plecare din staţia Negri a fost dus în bătăi prin 4 vagoane şi apoi, în timpul mersului trenului, a fost aruncat de către militarii din tren; în prezent se află internat în spitalul Şuler din Bacău.

Evreul Hieser Israel de 33 ani, născut la Burdujeni, comerciant, domiciliat în Bucureşti, str. Mircea Vodă nr. 38, în ziua de 1 iulie a.c., în tren între staţiile Roman şi Paşcani a fost maltratat de un grup de militari pe care nu-i cunoaşte; reîntorcându-se la Bacău, a fost internat în spitalul Şuler.

Evreul Iosef Meldelsohn, de ani 56, chelner, născut la Ploieşti, domiciliat în Bacău, str. Miron Costin nr. 52, în ziua de 1 iulie a.c. venind de la Bucureşti şi ajungând în gara Bacău, a fost lovit de un grup de civili, pe care nu-i cunoştea, după care a fost internat în spitalul Şuler din Bacău.

În ziua de 2 iulie a.c., evreul Iacob Volf Landag, de ani 41, născut în Botoşani, comerciant, domiciliat în Bucureşti, str. Cămpodeni nr. 41, venind cu trenul de la Bucureşti, la Botoşani şi înainte de a ajunge la Paşcani a fost lovit şi aruncat din tren de un grup de militari şi civili pe care nu-i cunoaşte. Reîntorcându-se cu un tren de marfă la Bacău a fost internat în spitalul Şuler”. (A.IŞ., Fond Rezidenţa Ţinutului Prut, ds. 2/1940, f. 394f/v şi 395).

Şi Prefectura jud. Vaslui raportează aceluiaşi for administrativ că: „în ziua de 2 iulie, din trenul rapid Iaşi-Bucureşti, între staţiile Rebricea şi Buhăeşti, au fost aruncaţi din mersul trenului evreii Iacob Benerman şi Bucinschi ambii suferind leziuni grave în cădere”. (Ibidem, ds. 9/1940, f. 397).

Într-un raport al Procurorului General de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, adresat Ministerului Justiţiei la 16 iulie 1940, se arăta:

„În ziua de 2 iulie a.c. la orele 16,30, în trenul Galaţi-Bârlad la cantonul nr. 20 C.F.R. între staţiile Fulgereşti şi Moscu, un evreu necunoscut a fost împuşcat mortal de un jandarm pe motiv că a vrut să-l dezarmeze.

În aceeaşi zi evreul Talic Talic din Brăila, după spusele sale, în gara Tecuci a fost bătut de mai mulţi indivizi civili. Continuându-şi drumul cu trenul spre Galaţi între staţiunile Piscu şi Independenţa a fost svârlit din tren de mai mulţi civili fără a i se întâmpla ceva, decât că şi-a rupt pantalonii şi rănit la cap. Nu s-a putut identifica nici unul din cei care l-au zvârlit din tren întrucât au plecat cu trenul mai departe. Cazul s-a cercetat de către şeful de post dresându-se acte fără ca autorii să fie identificaţi.
La 3 iulie a.c. între staţia Siviţa şi Frumuşiţa s-a găsit cadavrul individului Aizic Stoir, originar din Bereşti Covurlui. Din primele cercetări rezultă că numitul ar fi căzut din tren.

În aceeaşi zi Sinca Sinca, originar din Galaţi, pe când călătorea cu trenul din Galaţi la Folteşti, între staţia Folteşti-Frumuşiţa a fost aruncat din tren de către civili, alegându-se cu răni pe corp. Indivizii nu s-au putut identifica, prin faptul că au plecat cu trenul mai departe.

În aceeaşi zi evreul Eting Moise, originar din Soroca, pe când călătorea cu trenul de la Galaţi la Huşi între staţiile Folteşti şi Frumuşiţa a fost dezbrăcat în tren de către civili şi apoi a fost aruncat de către aceştia din tren, s-a ales cu răni pe corp. Indivizii nu s-au putut identifica prin faptul că au plecat cu trenul mai departe”. (A.M., Fond M.J.D.J., ds. 22/1940, f 519, 520, f/v.).

Ca urmare a acestor informaţii, Ministerul de Interne, Direcţiunea Administraţiei de Stat, comunică organelor locale administrative şi poliţieneşti: „Pentru a zădărnici orice incidente şi a preveni stări de lucruri în totul dăunătoare în situaţia actuală, Marele Stat Major a dat ordin autorităţilor militare din Moldova şi Bucovina să procedeze de îndată la complectarea măsurilor deja luate, întărind sancţiunile pentru diferitele abateri.

Pentru atingerea acestui scop, vă rugăm să daţi de urgenţă dispoziţiuni tuturor organelor de poliţie şi jandarmeriei ca să colaboreze strâns cu Marile Unităţi din zonă, în special la executarea controlului şi menţinerea ordinei în trenuri, în gări şi în localităţi, cum şi la împiedicarea actelor de alarmism la care încă mulţi interesaţi se dedau.

Dispoziţiunile ce veţi da, cum şi rezultatul acestora, vă rog a le comunica Ministerului”.

MINISTRU, (ss) Indescifrabil

DIRECTOR,(ss)Indescifrabil

Acest ordin s-a transmis D-lor Rezidenţi Regali, D-lor Prefecţi de Judeţe, Prefecturii Poliţiei Capitalei, Comandantului Corpului de Jandarmi. (A. TM., Fond Pref. Jud. Timiş-Torontal, ds. 7/1940, f. 237).

10. 1940, iulie 8, Iaşi. Raport al Rezidentului Regal al ţinutului Prut privind situaţia din acest ţinut, din punct de vedere al ordinii, siguranţei, stării de spirit a populaţiei etc.

Cabinetul Rezidentului Regal
8 iulie 1940

General I. Mihail
Vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri

General David Popescu
MINISTRU DE INTERNE

Avem onoarea a vă relata, în cele ce urmează, situaţia Ţinutului Prut din punct de vedere al stării dc spirit, al ordinei şi siguranţei, apoi măsurile luate în chestiunea refugiaţilor basarabeni şi bucovineni… începând de la 27.VI. 1940.

Starea de spirit a populaţiei a fost cu începere de la 27 iunie şi până la terminarea evacuării Basarabiei şi Bucovinei, foarte alarmată…

Totodată, unele personalităţi locale şi-au evacuat, de asemenea, familiile şi aceasta a fost de natură să accentueze alarma.

În urma măsurilor luate se pare că spiritul de pribegie de care era animată populaţia locală, s-a mai temperat. Totuşi continuu se primesc numeroase reclamaţii, în care ni se citează cazuri de evacuare de militari sau personalităţi.

Ordine şi siguranţă.

Am reuşit să stăpânim şi stăpânesc complect populaţia civilă, neavând nici un caz de dezordine provocată de vreun civil. N-a fost în puterea mea să pot stăvili din primul moment omorurile de evrei în trenuri, gări şi localităţi.

Tot aşa devastările, jafurile, bătăile şi abuzurile săvârşite de către soldaţii trupelor ce s-au evacuat din Basarabia. Desigur aceste trupe, în timpul evacuării, au avut de suferit diverse jigniri şi excese, săvârşite asupra lor şi asupra populaţiei civile de către bandele de evrei, care căpătaseră curaj în prezenţa tancurilor sovietice.

Se explică astfel tendinţa aceasta de răzbunare împotriva evreilor din Regat. Dar explicaţia nu este şi o justificare. Ordinea trebuieşte menţinută cu orice preţ şi în faţa acestei necesităţi faptele individuale de răzbunare, trebuie să se înfrâneze singure. Când am văzut că devastările şi jafurile comise de militari, în genere de coloane compuse din soldaţi fără ofiţeri sau când am fost informaţi că chiar unii ofiţeri şi unele gărzi din gări îndeamnă la asemenea fapte şi când am mai ştiut că asemenea soldaţi au devastat şi unele proprietăţi ale creştinilor de pe moşii şi ogoare ţărăneşti mi-am dat seama că unele trupe nu mai sunt ţinute în mână de ofiţerii lor şi că trebuiesc luate grabnice măsuri în consecinţă.

Am cerut Ministerului de Interne sporirea numărului dc jandarmi, intensificarea patrulărilor de zi şi noapte în oraşe, întărirea pazei în trenuri şi gări; am cerut tot Ministerului de Interne să facă cele necesare pentru a duce trupele retrase din Basarabia în centre curat româneşti şi a le înlocui cu trupe proaspete de regăţeni care n-au participat la evacuarea Basarabiei. Totodată, cred că e necesar ca trupele evacuate din Basarabia, care s-ar disloca din regiunea noastră, să evite a se cantona sau deplasa pe lângă centrele cu populaţie evreiască.

Am sfătuit apoi pe conducătorii evrei să facă cele necesare, pentru ca, în aceste zile de congestie, coreligionarii lor să stea cât mai nevăzuţi, renunţând de a mai circula pentru afacerile lor obişnuite.

Domnul Ministru de Interne m-a autorizat ca, în numele D-sale, cât şi în numele D-lui Ministru al Apărării Naţionale şi al D-lui General Şef al Marelui Stat Major, să comunic tuturor D-lor Comandanţi de unităţi că sunt făcuţi personal răspunzători de disciplina trupelor şi că menţinerea ordinei, cu orice preţ este imperativul momentului de faţă. Este ceeace am şi făcut în cursul conferinţei ce a avut loc în seara zilei de 5 iulie, care a durat de la orele 22-24.

Am arătat D-lor comandanţi marele pericol în faţa căruia ne găsim, întrucât unii soldaţi au trecut de la jefuirea bunurilor evreieşti la jefuirea bunurilor creştinilor şi le-am amintit că, tot astfel, au început lucrurile în timpul dezordinilor de la 1907. Le-am arătat că e mult mai important de a preveni, decât de a reprima. Este indispensabil ca să se dea ordine de către Ministerul Apărării Naţionale şi Marele Stat Major, tuturor unităţilor operative ca acestea să ia absolut toate măsurile pentru reîntronarea celei mai perfecte discipline între ostaşi.

Ar fi util să se evite localităţile şi târgurile populate cu evrei şi periferiile oraşelor. Să se curme situaţia de a vedea coloane de militari, numai cu soldaţi şi fără ofiţeri.

În urma tuturor acestor măsuri, am putut observa de la zi la zi o scădere în intensitatea şi în gravitatea dezordinilor ce săvârşeau, astfel încât astăzi lucrurile se prezintă apropiate de normal.

Cred însă necesar ca toate măsurile de mai sus să se aplice cu stricteţe şi mai departe, spre a nu se da prilej de recidivă. Cred că ar fi cazul ca Onoratul Guvern să reflecteze asupra organizării mijloacelor de despăgubire a acelor care au avut de suferit pagube în averea lor (casă, vii, vite, căruţe, ogoare, recolte, grâu, porumb, vin etc.) de pe urma devastărilor şi jafurilor făcute de soldaţi.

Subsemnatul a şi dat dispoziţiuni Prefecturilor pentru a încheia situaţii exacte şi obiective a acestor pagube spre a fi în măsură, atunci când această chestiune se va rezolva să avem datele necesare.

Credem util a propune să se săvârşească o anchetă printre toţi funcţionarii noştri, civili şi militari, care s-au evacuat şi se află printre noi, spre a obţine toate datele necesare, pentru condamnarea în lipsă a tuturor funcţionarilor ce i-am avut în Basarabia care în bună parte au rămas acolo şi care s-au opus, ba chiar au sabotat evacuarea averii Statului Român, ori a autorităţilor româneşti sau a populaţiei civile.

Judeţele Soroca şi Bălţi au trecut la Ruşi de la finele lunii iunie 1940. Ele au fost pierdute pentru Rezidenţa Prut.

Potrivit adresei Ministerului Propagandei Naţionale nr. 2286 din 5 iulie a.c. care, de acord cu Ministerul de Interne, a hotărât a se constitui pe lângă Rezidenţele Regale, Comitete de Presă şi Propagandă, la 8 iulie Rezidenţa Prut a convocat pentru constituire pe lângă această Rezidenţă a Comitetului Presei şi Propagandei persoanele indicate în sus-menţionata adresă. Credem că este neapărată nevoie să dispuneţi majorarea efectivelor de jandarmi, cu elemente regăţene, iar nu basarabeni, pe care acum nu se mai poate conta, precum şi o sporire a personalului poliţienesc.

Rezident Regal, (ss) Traian Ionaşcu

[ A.IŞ., Fond Rezidenţa Prut, ds. 9/1940, f. 143-159]

11. 1940, iulie 11, Bucureşti. Raportul controlorului general de stat Eugen Sturdza referitor la masacrarea unor evrei din oraşul Dorohoi.

Preşedinţia Consiliului de Miniştri
Corpul Superior de Control
Nr. 537, 11 Iulie 1940

Domnule prim ministru,

Avem onoarea a vă înainta raportul domnului controlor general de stat Eugen Sturdza referitor la situaţiunea creată în urma retragerii din Bucovina şi Basarabia, rugându-vă să binevoiţi a dispune.

RAPORT

În zilele de 2 şi 3 Iulie m-am deplasat în Regiunea Dorohoi pentru a examina situaţiunea creată în urma retragerii din Basarabia şi Bucovina.

Cu această ocaziune am făcut constatările următoare:

Începând de la Roman în sus trenurile şi gările sunt pline de militari. Parte din ei merg spre unităţile lor, iar cea mai mare parte stau fără nici un rost şi fără nici o conducere. Aceeaşi situaţiune prin satele şi toate drumurile din judeţul Dorohoi.

Aceştia formează elementul de dezordine, care se dedau la tot felul de manifestaţiuni, terorizând călătorii şi populaţia locală.

În trenuri jidanii sunt svârliţi pe fereastră, ceea ce prezintă un spectacol urât şi periculos producând panică între cetăţeni.

În apropierea gării Liteni era să fie svârlită din tren o nenorocită femeie din Bucovina, care era catolică. Până ce s-a stabilit acest lucru femeia a mâncat bătaie şi i s-au aruncat lucrurile care le avea cu ea, pe fereastră.

Aceste dezordini, cari fac să dispară şi orice urmă de disciplină printre soldaţi, sunt susţinute de corpul ofiţeresc.

În oraşul Dorohoi cu o zi înainte de sosirea mea, adică luni 1 Iulie a.c., trupe răzleţe din Divizia a 8-a în retragere au instalat o mitralieră în mijlocul oraşului Dorohoi şi au tras în populaţia ovreiască care lua parte la înmormântarea unui soldat evreu căzut împuşcat de ruşi cu ocazia ocupării târgului Herţa.

Este adevărat că toate aceste mişcări antisemite pornesc dintr-un sentiment de răzbunare pentru ororile comise de populaţia ovreiască din teritoriile părăsite, asupra armatei române.

Faţă însă de situaţiunea în care ne găsim nu este mai puţin adevărat că asemenea manifestaţiuni sunt periculoase, fiindcă asemenea porniri odată dezlănţuite nu putem şti unde vor ajunge şi mai cu seamă asemenea dezordini vor da vecinilor prilejul să spună că sunt obligaţi să intervină pentru a face ordine în ţara noastră.

În acest scop în toată regiunea de nord mişună străini şi agenţi bolşevici în rândurile soldaţilor noştri cari intenţionat caută să provoace asemenea manifestaţiuni.

De asemenea am observat că ofiţerii noştri nu-şi dau seama de gravitatea lucrurilor, deoarece încurajează asemenea mişcări, în loc să caute a arăta soldaţilor necesitatea de a avea, în aceste momente grele, cea mai perfectă linişte în interior.
[…]
Se impune imediat să fie luate următoarele măsuri:

a. Este necesar ca în gări, în trenuri şi pe drumuri să se instaleze posturi sub conducerea unui ofiţer cu răspundere, care să facă poliţie şi să îndrumeze pe fiecare la unitatea lui.
[…]

Controlor general de stat (ss) Sturdza

[A.N., Fond P.C.M., ds. 482/1940, f. 18]

12. 1940, iulie 16, Iaşi. Rezidenţa ţinutului Prut semnalează cazuri de devastări de către militari români în retragere ale prăvăliilor unor evrei, precum şi jafuri în dauna altor locuitori.

REZIDENT A ŢINUTULUI PRUT
16 iulie 1940

Personal – confidenţial
La cabinet

DOMNULUI MINISTRU DE INTERNE
BUCUREŞTI

Avem onoarea a vă înainta copia de pe rapoartele nr. 4784 şi 4006 din 15 iulie a.c. ale Regimentului 4 Jandarmi Prut, prin care ni se semnalează mai multe cazuri de devastări comise de soldaţi din Reg. 8 Dorobanţi şi 7 Artilerie la prăvăliile mai multor negustori evrei luând, în retragere din direcţia Săveni-Dorohoi, mai multe căruţe cu cai de la locuitori fără plată.

Se afirmă că soldaţii ar fi comis aceste fapte, îndrumaţi fiind de gradaţi sau chiar de ofiţeri.

Rezid. Regal Tr. Ionaşcu
Director FI. Roiu

[A. IŞ., Fond Rezidenţa Prut, ds. 9/1940, f. 326, 327]

Notă: Un raport similar a fost trimis către Curtea Marţială a Corpului 4 Armată şi Biroului Statistic Militar al Corpului 4 Armată. Raportul este întocmit în baza informaţiilor primite de Rezidenţa Prut-Iaşi, de la Reg. 4 Jandarmi Prut, din care rezultă că:

a. În ziua de 5 iulie, în timpul retragerii din direcţia Săveni spre Botoşani a Reg. 8 Dorobanţi şi Reg. 7 Artilerie, soldaţi – îndemnaţi de gradaţi şi chiar ofiţeri – au început să devasteze prăvălii evreieşti, au luat cu forţa căruţe cu cai, fără să dea- vreun ban şi lovind locuitori sau femeile concentraţilor care se opuneau.

Au fost identificaţi caporalul Gheorghe Constantin din Corpul 16, Bat. 8 Dorobanţi şi serg. Voiculescu din Reg. 7 art. Bat. 6, care au declarat că au fost trimişi de Maiorul Teodorescu din Reg. 8 Dorobanţi. Cazul s-a petrecut pe raza postului Ungureni.

b. La 6 iulie, un grup de soldaţi din Reg. 8 Dorobanţi sub comanda unui plut maj. au înconjurat conacul unei moşii administrate de evreul Sorin Semilovici, ridicând însemnate cantităţi de cereale, brânză de oi ş.a. La intervenţia jandarmilor plut. maj. l-a ameninţat cu arme. (Ibidem, f. 321).

c. In ziua de 10 iulie un grup de soldaţi din Reg. 8 Dorobanţi conduşi de Lt. Marinescu s-au dus la conacul evreului Abraham Fischer devastând mobila, luând haine şi obiecte diferite, au spart uşa cramei de unde au luat un butoi cu vin.

– Plut. rez. Ştirbu Mihai din Reg. 3 Grăniceri însoţiţi de un soldat, au luat sub ameninţare cu pistolul suma de 8 000 lei de la evreul Iancu Leib din satul Văratec.

În noaptea de 10 iulie, mai mulţi militari din unităţi de cavalerie, au intrat în prăvălia evreului Ştrul Cojocaru din comuna Trifeşti, furând obiecte de îmbrăcăminte şi suma de 25 000 lei. (Ibidem, f. 321 v).

d. La 12 iulie, orele 21,30, evreul Sulim Argintam din com. Bădeni-Iaşi a fost jefuit de către un ofiţer şi 2 soldaţi, de suma de 400 000 lei. Acest ofiţer s-a introdus în locuinţă sub pretextul de a face percheziţie din ordinul Diviziei, a sechestrat întreaga familie şi simulând percheziţia a dat ordin pentru deschiderea casei de bani, luând conţinutul, după care a dispărut. (Ibidem, f. 329).

În acelaşi sens, Prefectura judeţului Iaşi, cu adresa nr. 238 din 9/7/1940 trimisă Comandamentului Diviziei a 27-a, Legiunea de jandarmi, semnalează: „devastările săvârşite de către soldaţi aparţinând Reg. 75 Inf. la proprietăţile Alter Manase şi Iosif Barthfeld, ambele de pe teritoriul Miroslava. Vă rugăm a dispune cele cuvenite contra celor găsiţi vinovaţi”. (Ibidem, Fond Tribunalul Militar, ds. 3, f. 324).

Şi alte autorităţi locale semnalează cazuri de samavolnicii săvârşite împotriva populaţiei evreieşti. Relatăm cele raportate de Legiunea Jandarmi laşi în raportul adresat Rezidenţei Regale a Ţinutului Prut.

„… 7. Numitul Elie Gram domiciliat în comuna Leţcani, judeţul Iaşi a reclamat Legiunii Jandarmi Iaşi că în ziua de 3 iulie 1940, un grup de soldaţi din Regimentul 3 Roşiori, au pătruns în proprietatea sa de unde i-au furat alimente, o cantitate însemnată de lână, un armăsar, un docar etc. S-a luat măsuri pentru cercetarea cazului reclamat prin Secţia de Jandarmi Podul Iloaiei.

8. Locuitorul H. B. Spodheim, proprietar, domiciliat în Comuna Bucium, Judeţul Iaşi, a reclamat Legiunei că în ziua de 3 iulie 1940, orele 16, au pătruns în proprietatea sa un grup de 20 soldaţi din Regimentul 7 Vânători, care i-au distrus proprietatea furându-i hainele, lenjeria şi alte obiecte. Au mai spart uşa beciului de unde au furat vin, bătând personalul de serviciu. S-a luat măsuri pentru cercetarea cazului de către Secţia de Jandarmi Bucium.

9. Pe raza oraşului Iaşi, au avut loc diferite incidente între trupele cari se retrag din Basarabia şi populaţia evreiască; incidente datorite stării de surescitare ce domneşte între ostaşi faţă de atitudinea ce au avut-o evreii din Basarabia cu ocazia retragerii trupelor noastre. Acestea sunt următoarele:

– În ziua de 1 iulie 1940, au fost devastate de către soldaţi localul de cârciumă a lui Leon Steimberg, din Şos. Nicolina nr. 1931, băcănia lui Moise Lupu din Şos. Nicolina nr. 10, băcănia lui Kalman Moscu din str. Nicolina nr. 50, precum şi cârciuma lui Marcu Wexler din Şos. Socola nr. 40.

– În ziua de 2 iulie 1940, 4 soldaţi au intrat în localul de cârciumă «Hună» din str. I. C. Brătianu nr. 120, unde după ce au consumat o cantitate de vin, au refuzat să o plătească. Din această cauză, a început scandal care nu a putut fi aplanat decât la intervenţia Poliţiei.

10. în Piaţa Sturzoaiei nr. 8, la cârciuma «Dura» un grup de soldaţi au cerut de băut şi apoi au refuzat să plătească provocând scandal public.

– În raza Comisariatului Circ. 1 Poliţie Iaşi, unde este cantonat Regimentul 2 Roşiori, grupe mici de soldaţi intră prin localuri şi consumă refuzând apoi să plătească.

– În localul «Baltag» din Şos. Păcurari nr. 38, au intrat un grup de 10 soldaţi cari au luat cantitatea de 60 kg. caş, pe care au refuzat apoi să-l plătească”. (Ibidem, Fond Prefectura Jud. Iaşi, Cabinetul Prefectului, f. 142-144).

13. 1940, iulie 21, Iaşi. Precizări ale M. St. M. cu privire la primirea repatriaţilor din Basarabia şi Bucovina care prevăd restricţii pentru evrei și rusi.

Nr. 1722
Copie Telegramă

Către AVÂNTUL
Vornic nr. 866/21.VII. 1940
ora 12,30

Conform Ordinului Nr. 208711 din 20 iulie 1940 al Marelui Stat Major, Secţia Il-a nu se primesc în ţară evreii şi ruşii din Basarabia şi Bucovina.

În cazul că organele sovietice nu vor opri repatrierile din teritoriile ocupate, se vor primi şi aceştia însă vor fi imediat adunaţi, izolaţi şi trimişi imediat acestui Comandament.

Cei 10 (zece) evrei trecuţi în ziua de 19.VII să fie şi aceştia trimişi acestui Comandament.

Rog daţi ordine Comisiei de la Ungheni în acest sens şi Serviciului Pretoral pentru a organiza paza acestora.

C.35, Z.L. Nr. 48148 din 21 iulie 1940

Pt. conformitate, p. Şeful Biroului 2 (ss) Lt. Emanoil C.

[A. IŞ., Fond Pref. Jud. Iaşi, ds. 230/1940, f. 182]

14. 1940, iulie 24, Suceava. Raport al Parchetului General al Curţii de Apel Suceava către M. J. semnalând abuzuri comise de militari împotriva evreilor.

ROMÂNIA
PARCHETUL GENERAL AL CURŢII DE APEL DIN SUCEAVA
Nr. 74
1940, luna 7, ziua 24

Strict confidenţial, Personal

DOMNULE MINISTRU,
Am onoarea a vă raporta următoarele: (text prescurtat – n. n.)

În Circumscripţia Curţii de Apel Cernăuţi cu sediul provizoriu în Suceava, în ultimul timp organele de subordine ne-au semnalat mai multe abuzuri comise de către armată şi în multe cazuri conduse de ofiţeri. Printre cele semnalate menţionez următoarele:
[…]

4. Parchetul Rădăuţi ne informează că în primele zile ale retragerii un sublocotenent a escortat 23 evrei printre care şi marele comerciant de scânduri Kisbunner din Cernăuţi, cu ordinul de a fi trecuţi peste frontieră în Rusia Sovietică, la Legiunea de Jandarmi Rădăuţi, lăsând a se înţelege oral că are ordin să-i facă scăpaţi, evrei care la interogatoriul luat de comandamentul legiunei a declarat că un domn ofiţer superior care i-a cercetat şi din ordinul căruia au fost înaintaţi, le-a oprit circa 7 milioane plus bijuterii şi cari au fost înaintate, odată cu numiţii evrei la Legiunea Rădăuţi.
[…]
Comisariatul de Poliţie Şiret cu raportul nr. 5869 din 3/VII 1940, ne comunică devastările făcute de Reg. 77 Infanterie, indicându-ne următoarele:

Bucşenspaner Herman, prăvălie de coloniale, s-au luat diferite mărfuri de valoare de 200 000 lei.

Garfunkel Moritz, cu prăvălie de haine gata, galanterie şi ghete s-au ridicat diferite mărfuri de valore de 300 000 lei şi diferite lucruri casnice în valoare de 20 000 lei.

Katz Iosef, cu prăvălie de galanterie şi haine gata s-au ridicat diferite mărfuri între care una maşină de cusut şi una maşină de tricotaj în valoare totală de 167 600 lei.

Berger Wilhelm, cu prăvălie, s-a ridicat marfă în valoare de 500 000 lei.
[…]
Comercianta Katz Pesi cu prăvălie de băcănie şi cârciumă i s-au ridicat marfă şi băuturi spirtoase în valoare de 200 000 lei, cu care ocazie s-a devastat prăvălia şi locuinţa.

Tomaşec Gusta, cu atelier de lăcătuşerie, i s-a ridicat din atelier de către soldaţii Regt. 77 Infanterie toate sculele şi diferite maşini de atelier în valoare de 100 000 lei.
[…]
Parchetul Rădăuţi, cu Nr. 6040 din 19 Iulie, raportează că soldaţi necunoscuţi au împuşcat pe Wassermann Heissing, Wasserman Bubi şi Loker Alter, din Şiret, le-a bătut soţiile şi le-a prădat gospodăriile.

Poliţia de reşedinţă Rădăuţi cu Nr. 14048 din 19 Iulie 1940 ne raportează următoarele:

În noaptea 3 spre 4 Iulie a.c., armata fiind în retragere şi staţionând în centrul oraşului un timp mai îndelungat, o echipă de soldaţi au spart uşile a 14 magazine şi ateliere din halele pieţei furând legume, cântare, alimente şi scule ale meseriaşilor cismari şi curelari. Dintre păgubaşi 10 sunt creştini, iar 4 evrei.

Interesant este cazul de relevat că Şeful secţiei de Gardieni publici, Ştefan Carol, i-a surprins pe soldaţi asupra faptului de furt prin spargere şi anunţând cazul unui căpitan de la unitatea respectivă, rugându-l să ia măsuri, acesta l-a ameninţat pe şeful de secţie să-şi vadă de treabă.

La 4 Iulie a.c., Adela Budic din Volovăţ prezentându-se la Poliţie, a reclamat că în seara de 1/7 a.c., armata fiind în retragere, a prădat mai multe case evreieşti, inclusiv pe a ei, nelăsându-i nimic în casă. Fiind chemată la Postul de Jandarmi pentru a reclama, unde s-a şi prezentat. Când s-a reîntors acasă, a constatat că un sublocotenent i-a omorât pe soacra ei Maica Budic de 78 ani.
[…]
Raportez totodată că am dat ordin poliţiilor, jandarmeriilor şi Parchetului ca toate abuzurile săvârşite de militari să fie urgent cercetate şi actele dresate în două exemplare, unul să fie trimis justiţiei militare, iar altul Parchetului General pentru a putea la timp să vă raportez mersul evenimentelor.

Procuror General, (ss) Indescifrabil

D-sale
DOMNULUI MINISTRU AL JUSTIŢIEI BUCUREŞTI

[A.N., Fond M. J. D. J., ds. 22/1940, f 737 – 740 f/v]

15. 1940, august 12, Bucureşti. Propuneri ale M. St. M. în legătură cu repatrierea populaţiei rămase în Basarabia şi Bucovina de Nord, după cedarea acestora către U.R.S.S., interzicând intrarea în ţară a unor categorii de cetăţeni, între care si evrei.

NOTĂ

Nr. 13/VII 1940

De propuneri în legătură cu repatrierea populaţiei rămase în Bucovina şi Basarabia.

Marele Stat Major propune: A) Să fie respinsă intrarea în tară a următoarelor categorii:

1) Toţi suspecţii din tabelele S.1 (calificaţi prin fapte săvârşite) şi S.2 (suspecţii), mai puţin cei de origină etnică română trecuţi prin activitatea legionară.

2) Toţi supuşii străini din tabelele S.3 mai puţin Germanii şi Italienii.

3) Toţi funcţionarii de stat, judeţ sau comună de origină Evrei indiferent de unde sunt originari.

4) Toţi funcţionarii de stat, ţinut, judeţ, comună minoritari, originali din teritoriile ocupate, mai puţin Germanii şi Italienii.

5) Toţi cetăţenii minoritari creştini, originari din teritoriile ocupate, cum şi evreii indiferent locul de origină (subl. doc.).

Sunt exceptaţi Germanii şi Italienii:

B) Să fie admişi a veni în tară

1). Cetăţenii Români…………..2)………………3). Cetăţenii români minoritari creştini originari din alte regiuni ale ţării exceptându-se evreii (subl. doc.).

Pentru conformitate Maior (ss) Indescifrabil Luni
12 August 1940

[A. IŞ., Fond Pref. Jud. Iaşi, ds. 230/1940, f. 152 bis. Ordine superioare].

Notă: Problema persoanelor originare din Basarabia şi Bucovina care au dreptul de a se repatria în Vechiul Regat este abordată de Consiliul Juridic al M.A.S., care, între altele, într-un aviz înaintat la 19 iulie 1940, opinează că naţionalitatea română o pot păstra „numai acei locuitori ai Basarabiei şi Bucovinei de Nord, cari sunt de origină etnică română”. (A.M.A.S., Fond 71/1939, E 9. vol. 205 (E 9 XI3), p. 283-294).

Acelaşi Consiliu Juridic emite avizul nr. 101 din 13 august 1940, în care spune între altele: „Pentru lămurirea situaţiei locuitorilor din Basarabia şi Nordul Bucovinei, sub raportul naţionalităţii, trebuie să intervină o Lege sau un Decret-Lege care să stabilească că numai cei de origine etnică română se pot bucura mai departe de vechea cetăţenie”. (Ibidem, p. 384).

Sursă: EVREII DIN ROMÂNIA INTRE ANII 1940-1944, Vol. III. București, 1997.

Anunțuri

7 gânduri despre „CUM SE RĂZBUNA ARMATA ROMÂNĂ PENTRU UMILINȚELE SUFERITE ÎN BASARABIA ÎN IUNIE 1940

  1. Relatările din acest material al advs. sunt destul de lungi, fapt pentu care nu am avut timp să le parcurg în întregime dar cele relatate par să nu fie invenţii. Se cunoaşte foarte bine despre masacrele de la Iaşi din perioada 28-30 iulie 1941 sau de cel din Dorohoi, mult discutat în literatura de specialitate. Despre ele am citit dintr-un material scris cu imparţialitate, apărut într-o carete scrisă de istoricul Alex Mihai Ştoenescu avînd titlul ARMATA, MAREŞALUL ŞI EVREII. Dumneavoastră prezentaţi rapoartele scrise de autorităţile româneşti cred că preluate din rapoartele făcute de cei care au studiat aşa numitul „holocaust” din România, comitet format în majoritate din evrei sau simpatizanţi evrei care nu au spus lucrurile pînă la capăt, uneori exagerînd lucrurile, lăsîndu-i pe cititori să înţeleagă că în România ar fi fost un holocaust. Fapt cu totul exagerat!
    Alex Mihai Stoenescu prezintă şi împrejurările şi cauzele şi alte materiale care lămuresc părţile de vinovăţie ale celor implicaţi.
    Un lucru este sigur, autorităţile centrale nu au fost implicate iar jandarmeria şi poliţia au analizat situaţia de la faţa locului şi au făcut rapoarte ca să arate situaţia. Din acestea un lucru rezultă clar: omururile din Dorohoi au fost făcute de militari pe fondul umilinţelor la care au fost supuşi ostaşii români în perioada retragerii din nordul Bucovinei, dar fără implicarea autorităţilor româneşti şi nici măcar a ofiţerilor ce conduceau acele retrageri. Masacrele de la Iaşi au fost făcute în timpul ofensivei armatelor germane şi române pe frontul de pe Prut, în iunie 1941, zona militară în care se afla Iaşul aparţinea armatei germane. Şi aici rolul autorităţilor române a fost numai acela de a analiza situaţia creată de fapt şi a face rapoarte asupra celor întîmplate: la acea dată în Iaşi fiind încartiruită armată germană şi unele unităţi nesemnificative româneşti de completare, operînd în dispozitivul german. Antonescu se afla atunci în zona de operare a armatei române din sudul Moldovei care era în pregătirea forţării Prutului.
    Voi reveni cu amănunte.

  2. O întrbare d-le Obidin: Cum pot să-mi şterg un comentariu pe blogul dvs. pe care l-am postat cu erori sau din eroare? De multe ori aş vrea să şterg ceva şi nu am cum.
    Mulţumesc.

    • A, dle Judex, vă mulțumesc că mi-ați pomenit de cartea lui V. Solonari ”Purificare etnică…”
      Nu știam că această cartea apăruse și în România.
      Iată acum am procurat-o și o citesc cu mult interes.
      În curînd așteptați-vă la ample fragmente din această carte publicate pe blog.

  3. Da, m-am mirat şi eu cum de această carte a putut să apară în România. Eu nu am citit-o dar bănuiesc ce minuni a scris acest individ în acea carte. Asta e o dovadă că la noi nu este cenzură în ceea ce priveşte părerile unora şi altora despre România. Orice nebun poate să scrie orice, chiar nefondat. Cu nebunii nu trebuie să te pui.

    Vorbeam aşa, mai demult, de modul tendenţios în care pot apărea informaţiile prezentate de unele articole, cînd ele au un anumit scop: denigrarea.
    Iată unul: „Cum se răzbuna Armata Română pentru umilinţele suferite în Basarabia în iunie 1940”
    Formularea este tendenţioasă pentru că se pune în faţa unor neavizaţi informaţia falsificată cum că „Armata Română”, prin ordinele operative plecate de la Comandantul suprem sau ceilalţi comandanţi din eşaloanele inferioare au pus în aplicare retorsiuni (răzbunare – cum ziceţi dvs) împotriva populaţiei civile care au umilit-o. A pune pe seama armatei actele de răzbunare ale unor indivizi ai acelei armate, sau grupe de indivizi, care în cele mai multe cazuri dovedite au şi fost sancţionaţi, este în afara oricărei calificări. Ceea ce aţi prezentat dvs. în material sunt nişte rapoarte făcute de autorităţilor locale române (Poliţie şi Procuratură) asupra unor acte de retorsiune făcute la iniţiative individuale, fără nici un fel de ordin scris sau verbal venit din partea comandanţilor sau chiar ofiţerilor.
    Corect şi cinstit ar fi fost ca titlul acestui articol să exprime adevărul, anume că soldaţii armatei române s-au răzbunat pe populaţia civilă de o anumită categorie pentru umilinţele suferite în timpul retragerii precipitate din teritoriile evacuate în 1940.

    Vreau să-mi arătaţi şi mie un ordin scris de retorsiune venit din partea comandanţilor armatei pentru cele întîmplate în iunie-iulie 1940, şi-mi cer scuze. Singura măsură de retorsiune disproporţionată venită din partea comandanţilor armatei românie pe întreaga perioadă a războiului a fost executarea unui număr mare de evrei şi bolşevici terorişti în calitate de partizani, ascunşi prin hrubele Odesei, pentru actul de minare a clădirii în care se stabilise ofiţerii Armatei Române în Odesa, în care şi-au piredut viaţa aproape 100 de militari, în majoritate ofiţeri superiori.

    Menţionez faptul că declanşarea explozibilului din clădirera minată nu a putut fi făcută de armata sovietică fiindcă aceasta fusese evacuată pe mare cu 6 zile în urmă. Declanşarea a fost făcută de civili iar retorsiunea s-a produs împotriva acestora. Că aceştia au fost în mare majoritate evrei, este de înţeles, întrucît însăşi populaţia Odesei o reclama ca răspunzătoare de colaborarea cu ruşii şi era nerăbdătoare să scape de ei, iar starea de spirit a militarilor români, după isprăvile evreilor din Basarabia în vara anului precedent erau proaspete minţile acestora.

    Referitor starea de spirit a armatei înainte de atentatul din 22 oct 1941 din clădirea NKVD din oraşul Odesa, unde era cantonată o parte din comandamentul armatei, Buletinul contrainformativ al Diviziei 10 din Armata a IV-a din data de 22 oct. 1941 arată printre altele că:
    – În Odesa au fost executaţi prin împuşcare în ziua de 21 oct. un număr de 15 comunişti terorişti printre care şi evreul Moise Victorovici Vexter care a otrăvit doi ostaşi germani. … Din cercetări rezultă că li s-a pus otravă în ceai. (…)
    – Într-un spital din Odesa au fost găsiţi 10 ofiţeri şi 174 de ostaşi români răniţi, căzuţi prizonieri la ruşi. … Ei au fost superficial îngrijiţi şi şi rău hrăniţi..
    – Populaţia civilă din Odesa e liniştită şi binevoitoare cu trupele noastre, manifestă o ură vădită împotriva evreilor care le-au distrus căminele (adică familiile – n.m.).” Colonel I. Ciocan.

    De aceea, pe drept, sau pe nedrept, au fost atunci, în perioada aceea de emoţie profundă, cînd şi-au pierdut viaţa un număr aşa mare de cadre militare cu grade superioare, au fost pedepsiţi un număr mare de evrei consideraţi vinovaţi ca agenţi N.K.V.D. sau familiile acestora. Vreau să adaug aici că ordinul venit de la Antonescu de a fi „executaţi 200 comunişti pentru fiecare ofiţer ucis şi 100 pentru fiecare soldat” a fost emis imediat după atentat cînd el avut în vedere un număr de 7-8 ofiţeri şi cam tot atîţia soldaţi ucişi, aşa cum fusese eronat informat de MSM al armatei. Cifra reală fiind mult mai mare.

    În ce priveşte intenţia de a elimina unele comentarii de pe blogul dvs., mă refeream la cele semnate cu numele meu real pe care l-aţi putut afla din e-mail-urile trimise mai demult pe adresa dvs., pe care le-am postat la articolul precedent, unde am vrut să vă trimit un material de citit, însă v-am trimis doar titlul unei cărţi de acelaşi autor şi librăria de unde se poate procura, informaţie nesemnificativă pentru dvs. Nu obişnuiesc să-mi ascund numele dar uneori am trimis comentarii sub sigla „Judex” nume care este mai scurt, iar cînd v-am scris dvs., îl utilizam pe acesta. Pe Facebook îmi apare numele meu real. Sănătate!

  4. Iată şi anunţul în legătură cu apariţia cărţii lui Solonari ăsta, pe care eu l-am perceput, de pe cînd era în parlamentul RSSM, ca pe duşmanul de moarte al României. http://www.rfi.ro/eveniment-80597-purificarea-natiunii-de-vladimir-solonari-colectia-studii-romanesti-editurii-polirom
    Trebuie să spun că în România există mulţi trădători de ţară care denigrează fără ruşine poporul român publicînd fantasmagorii în ceea ce priveşte „holocaustul evreiesc” pe care nici evreii nu-l recunosc a fi existat pe teritoriul României, cu excepţia masacrelor din Iaşi din iunie 1941 şi Dorohoi de la retragerea Armatei Române din nordul Bucovinei – iulie 1940.

    Poate fi apreciată şi observaţia de la sfîrşitul articolului pe care vi l-am prezentat făcută de un basarabean trăitor al acelor vremuri şi care n-a auzit de elucubraţiile lui Solonari privind expulzările populaţiei neromâne, cu excepţia evreilor din Basarabia şi Bucovina şi a ţiganilor dincolo de Bug, măsură pe care aş lua-o şi azi, dacă ar fi cu putinţă. Nu din ură rasială, ci pentru eradicarea comportamentelor nevindecabile ale unui neam care ne compromite în lume. Aici nu m-am referit la evrei, ale căror număr este nesemnificativ azi în România.
    Dacă vreţi şi dvs. să denigraţi poprul român, publicaţi pasaje din cartea lui Solonari, pe care eu, nu e nevoie să le citesc pentru a-mi da seama ce scrie acolo individul, unealtă a spionajului străin.

  5. Bun găsit d-le Obidin,
    Iată am găsit un articol despre tinerii basarabeni care s-au format ca specialişti în România şi au rămas aici neuitînd de casa părintească şi locurile natale pe care le vizitează în fiecare lună.
    Dacă aveţi curiozitatea şi timpul necesar, puteţi parcurge textul pe care vi-l recomand să-l citiţi pentru a înţelege firea românilor din afara spaţiului sovietic şi cum trebuie să te comporţi spre a nu crea suspiciuni printre apropiaţi.
    http://ioncoja.ro/doctrina-nationalista/pulsul-basarabiei/
    Zdarovie!
    V. A.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s