VICTIMELE PRINTRE POPULAȚIA CIVILĂ A UNIUNII SOVIETICE ÎN TIMPUL CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

 img30

”Cimitirul satelor” – parte componentă a complexului memorial ”Hatyn” – 186 de morminte, care simbolizează cele 186 de sate din Belorusia care au fost arse împreună cu populația lor de către naziști și complicii lor, și nu au mai fost niciodată refăcute.

 

50

”Copacul simbolic al vieții” – element al complexului memorial Hatyn – pe ramurile lor sînt indicate în ordine alfabetică cele 433 de sate beloruse, care au fost nimicite împreună cu locuitorii lor de către ocupanții naziști, însă care au fost refăcute după război.

pano5

Hatyn, ”Zidul memoriei” – plăcile memoriale, unde sînt indicate denumirile celor 260 de lagăre ale morții și locuri unde au avut loc exterminări în masă pe teritoriul Belorusiei.

Scopul principal al agresiunii Germaniei naziste și al aliaților ei împotriva URSS era lichidarea acestui stat, transformarea lui într-un supliment furnizor de materie prime al imperialismului, exterminarea locuitorilor pașnici cu scopul de a coloniza teritoriile sovietice cu coloniști din Germania.

În prezenta lucrare, pe lîngă numărul populației civile exterminate în Rusia, Ucraina, Belorusia, Țările Baltice și Moldova, este prezentat și numărul prizonierilor militari nimiciți în teritoriile indicate. Sînt folosite datele din arhive, adunate direct de către ”Comisia Extraordinară de Stat pentru stabilirea și cercetarea crimelor cotropitorilor germano-fasciști și ale complicilor lor și ale daunelor provocate de către ei cetățenilor, gospodăriilor colective (colhozurilor), organizațiilor obștești, întreprinderilor de stat și instituțiilor URSS” pe lîngă Sovietul Comisarilor Poporului al URSS în toate teritoriile ocupate.

Un fapt nou pentru istoriografia noastră este enumerarea locurilor exterminării în masă a populației civile adulte, a copiilor și a prizonierilor în fiecare regiune și raion al teritoriilor ocupate.

Numărul total al oamenilor sovietici nimiciți în RUSIA alcătuiește 7.306.638 oameni, dintre care copii – 18.992.

Din cele 25 de regiuni, ținuturi și republici autonome majoritatea au fost ocupate în întregime timp de o perioadă îndelungată, iar unele au fost ocupate parțial și pe o durată de timp scurtă. Acest factor într-o măsură oarecare explică diferența între amploarea genocidului populației civile.

TABELA 1.
Numărul populației civile și al prizonierilor nimiciți intenționat de către ocupanți pe teritoriile ocupate ale Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse (RSFSR)

Denumirea regiunilor: nimiciți: total / inclusiv copii / prizonieri:

Regiunea Astarahan: 1.276 / nu există date / nu există date
Regiunea Bryansk: 76.110 / 1.336 / 48.715
Regiunea Belgorod: 15.403 / nu există date / nu există date
Regiunea Velikie Luky: 36.107 / 400 / 21.447
Regiunea Voronej – 15.900 / 774 / 6.210
RASS Cabardino-Balcaria: 2.188 / 271 / 2.563
RASS Calmîcă: 3.255 /167 / 392
RASS Carelă: 8.028 / nu există date / 7.000
Regiunea Kalinin: 40.876 / peste 2.000 / 17.055
Regiunea Kaluga: 5.351 / peste 2.000 / 6.570
Ținutul Krasnodar: 61.540 / peste 1.000 / 6.570
Regiunea Kursk: 18.090 / peste 700 / 5.535
Regiunea Crimeea: 147.890 / 557 / peste 22.000
O. Leningrad și Regiunea Leningrad: 1.384.000 / nu există date / nu există date
Regiunea Novgorod: 15.403 / nu există date / 186.760
Regiunea Moscova: 4.766 / 279 / 2.000
Regiunea Smolensk: 87.026 / 2.453 / 257.723
Regiunea Oryol: 50.000 / 1.000 / 371.755
Regiunea Pskov: 40.582 / 1.000 / 356.000
Regiunea Rostov: 96.781 / 621 / 29.200
Regiunea Stalingrad: 38.559 / 87 / 6.900
Ținutul Stavropol: 36.776 / 1.729 / 800
RASS Osetia de Nord: 95 / 12 / nu există date
Regiunea Tula: 1.698 / 53 / 1.157
Regiunea Yaroslavl: 222 / nu există date / nu există date

Total: 5.590.794 / 18.992 / 1.715.844

REGIUNEA BREANSK. Din cei 76.100 de morți au fost nimiciți în masă:
în o. Breansk – 40.000 de oameni,
în o. Klințî – 3.000; în raioane:
r.Dubrovka – 1.296,
r. Kletnia – 2.000,
r.Unecia – 1.000,
în alte raioane ale regiunii exterminarea oamenilor la fel a fost efectuată pe scară largă.

În REGIUNEA VELIKAYA LUKA au fost împușcați 27.236 oameni, spînzurați – 751, torturați și arși de vii – 7.190. Doar în orașul Velikaya Luka au fost nimiciți 7.000 de locuitori, în raioane:
r. Loknia – 1.095 (dintre care 106 oameni arși de vii),
r.Nevel – 20.000 de locuitori (50% din întreaga populație),
r. Holm – 2.190 de locuitori.

REGIUNEA VORONEJ. Dintre cei morți au fost nimiciți: în localitatea Pescia de lîngă Voronej – 450 de oameni (dintre care 25 de copii); în raioane:
r. Alexeevka – 105,
r. Belogorie – 172,
r. Gremiacie – 818,
r. Zemliansk – 629 (dintre care 332 de copii),
r. Korotiansk – 384,
r. Kantemirovka – 240,
r. Hoholskii – 145,
r. Veduci – 109,
r. Rossoș – 1.500;
în satul Lebyajie – 968 (dintre care 366 de copii arși de vii).

În CABARDINO-BALCARIA ocupanții au nimicit: în orașul Nalcik – 534 oameni; în raioane: Baxan – 169, Ceghem – 373. Împușcări în masă au fost înfăptuite și în alte locuri și localități ale republicii. Aproximativ tot atîtea victime au fost provocate și în REPUBLICA CALMÎCHIA. În orașul Elista au fost împușcați 800 de oameni (locul execuției a fost aerodromul), în alte raioane ale republicii ocupanții au împușcat 2.455 de locuitori. Metodele de exterminare a copiilor: din 167 au fost îngropați de vii 122, iar otrăviți au fost 45.

În orașul Petrozavodsk (CARELIA) au fost îngropați de vii, omorîți în camere de gazare și împușcați 7.000 de militari sovietici.

În REGIUNEA KALININSK, care a fost o regiune importantă a mișcării de partizani, ocupanții au folosit cele mai necruțătoare metode de exterminare a populației civile. Dintre cei 40.875 de morți au fost împușcați și omorîți în camerele de gazare în raioanele: r. Zubțov – 8.150 de oameni,
r. Olenino – 4.000,
r. Kalinin – 200,
r. Rjev – 13.000,
r. Neveli – 7.000,
r. Toropeț – 1.200.

Executări în masă au avut loc și alte localități. Ocupanții nu aveau milă nici de copii. Au fost omorîți peste 2.100 de adolescenți. În numeroasele lagăre de prizonieri pe teritoriul regiunii au fost nimiciți și făcuți să moară de foame 17.055 de oameni.

Ocupanții au dat dovadă de o deosebită barbarie în timpul nimicirii populației civile în ȚINUTUL KRASNODAR – o regiune deosebit de importantă pe vremea ofensivei spre Caucaz. În locurile de exterminare în masă au fost împușcați sau omorîți în camere de gazare mobile:
în orașul Novorosiisk – 7.000 de oameni,
în o. Maikop – 2.056,
o. Tihorețk – 600,
o. Krasnodar – 300 de oameni; în raioane:
r. Anapa – 336,
r. Kanevskaia – 360,
r. Krîmsk – 1.558,
r. Slaviansk – 550, în sate:
s. Șcerbinovskoie – 379,
s. Termigoievskoie – 3.000,
s. Udobnenskoie – 453,
s. Șciaghinskoie – 306, în stanițe:
s. Anapskaia – 280 de oameni,
s.Belorecenskaia – 272,
s.Usti-Labinskaia – 400,
s.Mihizeevskaia Poliana – 207; în cătune:
c. Raznokol – 600,
c.Ilinskaia – 494.

Executarea în masă a populației a fost înfăptuită și în alte raioane și stanițe ale ținutului. Erau nimiciți fără milă sugacii și adolescenții. Au fost folosite metodele cele mai bestiale: împușcarea, îngroparea de viu în morminte, omorul prin folosirea injecțiilor sau ungerea buzelor cu o substanță chimică deosebit de otrăvitoare. Copii erau uciși împreună cu părinții și rudele, erau nimiciți toți elevii caselor de copii și ale internatelor. În stanița Șirocianskaia au fost îngropați de vii 214 elevi ai casei de copii, în stanița Lyubinskaia au fost împușcați 294 de copii în vîrstă de la 1 pînă la 16 ani. Locurile exterminării în masă a celor 6.570 de prizonieri au fost stanițele:
s. Voronej (3.407),
s.Brynkovskaia (2.167),
s. Krîmskaya (900),
s.Slavyanskaya (435),
s.Tamanskaya (700),
localitatea Strelka (350).

Locurile exterminării în masă în REGIUNEA KURSK au fost:
în orașul Kursk – 2.000 de oameni,
în o. Dmitriev – 2.000; în raioane:
r. Belgorod – 2.584 (dintre care 200 au fost arși),
r. Velikaya Luka – 1.624,
r. Volovo – 319,
r. Dmitriev – 283,
r. Lygov – 332,
r. Manturovo – 288,
r. Mihailovo – 496 (dintre care 158 arși de vii),
r. Oboyani – 127,
r. Rylsk – 551,
r. Sajnevo – 291,
r. Solnțevo – 499,
r.Staryi Oskol – 236,
r. Tim – 507,
r. Tamarovka – 1.000,
r. Fatej – 500,
r. Cermysl – 539.

Au fost nimiciți împreună cu părinții (rudele) sau în casele de copii 700 de copii, începînd cu sugacii și terminînd cu vîrsta de 16 ani.

Unei ferocități deosebite a fost expusă populația civilă din REGIUNEA CRIMEEA. Ocupanții germano-români, folosindu-se de ajutorul activ al naționaliștilor localnici au folosit metode deosebit de ingenioase: împușcarea, arderea sau îngroparea de viu, zidirea în pereții catacombelor, înecul în mare în șlepuri, sufocarea în camere de gazare ș. a. m. d. Din cei 147.890 locuitori ai Crimeii circa 100.000 erau locuitori ale orașelor și orășelelor regiunii. În timpul ocupației au fost nimiciți:
în o. Simferopol – 8.740 de oameni (dintre care 1.800 au fost arși, mii au fost aruncați în fîntîni),
în o. Evpatoria – 13.100,
în o. Karasuvbazar – 2.600,
în o. Kerci și raionul Kerci – 7.078,
în o. Feodosia – 8.000,
în o. Bahcisaray – 120,
în o. Alușta – 500,
în o. Yalta – 6.000 (dintre care 750 au fost aruncați în fîntîni),
în o. Sevastopol – 27.300 (dintre care o parte semnificativă au fost înecați în mare sau arși de vii); în raioane:
Bahcisaray – 5.000,
Djankoy – 5.200,
Evpatoria – 500,
Zuia – 219,
Iciki – 263,
Korcinsk – 1.409,
Kirovskoe – 158,
Leninskoe – 312,
Saki – 472,
Seitler – 918,
Starîi Krîm – 897,
Sudak – 428,
Tellman – 418,
Larindorf – 370,
Freidorf – 370,
Djankoi – 200,
Kercy – 1.100 de oameni.

Datele Comisiei Extraordinare regionale despre exterminarea copiilor sînt destul de modeste – figurează doar 557 de copii. De fapt, însă, au fost exterminați de multe ori mai mult.

Lucrătorii Comisiei Extraordinare regionale au diminuat și numărul prizonierilor exterminați. Potrivit datelor comisiei, au fost împușcați, arși de vii sau înecați în mare în șlepuri 31.580 de soldați, dintre care în orașul Kercy – 15.000,
în Yalta – 2.000,
în Sevastopol – 12.000;
în raioane:
Djankoi – 1.146,
Iciki – 350,
Kalay – 1.084.

În anul 1943, în timpul mînării prizonierilor militari din regiunea Caucazului de Nord în Crimeea unul din sectoarele căii Crimeii (18-20 de km) era acoperit de cadavrele ostașilor Armatei Roșii.

De coșmarul regimului hitlerist de ocupație nu a scăpat nici populația civilă din REGIUNEA MOSCOVA. Însă din cauza aflării de scurtă durată a trupelor inamice în teritoriul ei victimele printre populația civilă acolo au fost nu prea mari. Din cei 4.766 de oameni au fost exterminați în raioane:
r. Kașira – 205,
r. Borovsk – 604,
r. Volokalamsk – 659,
r. Dmitrov – 131,
r. Zvenigorod – 334 (sub ruinele bisericii din Erșov aruncate în au murit 100 de oameni),
r. Istra – 210,
r. Klin – 54,
r. Krasnaya Poliana – 78,
r. Lotoșino – 908 (dintre care 52 de oameni arși de vii în s. Kanițino),
r. Maloyaroslaveț – 102,
r. Mojaysk – 55,
r. Naro-Fominsk – 198,
r. Ostașkov – 176,
r. Ruza – 267 (dintre ei 61 au fost arși de vii),
r. Solnecinogorsk – 170;
în o. Serpuhov – 205 oameni.
Exterminarea în masă a locuitorilor a avut loc și în alte raioane ale regiunii.

Din cei 279 de copii unii au fost arși de vii.

Lichidarea în masă a prizonierilor:
în sovhozul Kudinovo au fost nimiciți 375 de soldați (arși);
în cătune:
în c. Kurilovo – 138,
c. Uvarovo – 84.
Executări în masă au fost înregistrate de asemenea și în alte raioane și orașe ale regiunii.

Pe teritoriul REGIUNII NOVGOROD au avut loc în primul rînd executări pe scară largă a prizonierilor. În numeroasele lagăre au fost chinuiți de moarte, împușcați și făcuți să moară de foame 186.760 de militari. Numărul celor otrăviți în camere de gazare este de 15.403. Au fost exterminați locuitori pașnici:
în o. Novgorod – 2.309,
în o. Staraya Russa – 4.325. Locurile unde au avut loc împușcările în masă și asfixierile în camerele de gazare: din cei 186760 de militari sovietici doar în raionul Demyansk au fost nimiciți 99.333, pe teritoriul sovhozului ”Kommunar” al raionului Ciudovo au fost omorîți 53.266.

REGIUNEA ORYOL. Din cauza cercetărilor nesatisfăcătoare efectuate de Comisia Extraordinară regioanală nu există date precise despre numărul populației și militarilor exterminați în masă și locul execuției lor. Însă amploarea exterminării locuitorilor civili și a prizonierilor este colosală, din cauza că, regiunea a fost, precum este bine cunoscut, un raion de concentrare nemaivăzută a trupelor hitleriste și locul bătăliei istorice dintre părțile inamice. În total, potrivit datelor aproximative, ocupanții au nimicit 421.755 de oameni, dintre care în lagărele de prizonieri – 356.000 de militari și 50.000 de civili.
În o. Oriol au fost nimiciți 5.000 de orășeni; în sate:
s. Hvostovici – 2.854 de oameni,
s. Lesnîe Poliany – 1.205;
în cîmpia Murașino – 252.

Aproximativ de aceeași mărime sînt și pierderile populației și prizonierilor pe teritoriul REGIUNII PSKOV, care s-a aflat sub ocupație o perioadă mai lungă. Aici au fost nimiciți 40.852 de locuitori civili (dintre care 1.000 de copii) și 356.000 de militari sovietici.

Locurile unde au fost exterminați în masă locuitori civili, inclusiv copii și prizonieri în REGIUNEA ROSTOV:
o. Rostov-pe-Don – 1.154 de oameni,
o. Bataysk – 525,
o. Krasnîi Sulin – 447,
o. Millerovo – 837,
o. Morozovsk – 950,
o. Șahtî – 13.854,
o. Proletarsk (în carierele fabricii de cărămidă) – 4.500,
o. Salsk – peste 3.000.
În raioane:
r. Anastasievka – 118,
r. Belaya Kalitva – 182,
r. Dubovskoe – 117,
r. Zverevo – 109,
r. Cașarî – 98,
r. Krasnogvardeiskoe – 112,
r. Litvinovka – 143,
r. Matveev-Kurgan – 330,
r. Meciotinskaia – 200,
r. Nikolaevskaia – 109,
r. Orlovskii – 112,
r. Pescianokopskoe – 172,
r. Proletarsk – 1.500,
r. Razdorskaia – 141,
r. Semikarakorsk – 288,
r. Taganrog – 321,
În unele sate și orășele:
Grudinovo – 103,
Krasnovka – 134,
sovhozul Tarasovskii – 143.

Exterminarea în masă a copiilor împreună cu părinții și rudele:
în o. Bataysk – 100,
în o. Balabanovsk – 54, în raioane:
r. Belaya Kalitva – 13,
r. Matveev-Kurgan – 101,
r. Razdorskaia – 26,
r. Semikarakorsk – 25,
r. Taganrog – 33;
în s. Gruzino – 102,
în sovhozul Tarasovskii – 33 ș. a. m. d.

Exterminarea în masă a prizonierilor a avut loc în raioanele:
r. Alexeevo-Lozovskaia – 1.255,
r. Kamenskii – 145,
r. Meciotinskaia – 2.600,
r. Nikolaevskaia – 197 (dintre care 85 au fost arși),
r. Orlovskii – 457,
r. Cernîșevskaia – 169 (dintre care 119 au fost arși),
r. Constantinovskii – 574 (dintre care 18 au fost arși și 14 lăsați să înghețe de frig);
în o. Șahtî în două lagăre au fost lichidați 10.260 de militari.

Printr-o tragedie de proporții imense a trecut REGIUNEA SMOLENSK. Din cauza ocupanților pe teritroiul ei au murit 344.749 de oameni – 257.723 de prizonieri și 87.626 de civili, dintre care 2.453 de copii. Din toate regiunile și ținuturile RSFSR după numărul populației exterminate această regiune ocupă locul doi după orașul Leningrad și regiunea Leningrad.

Ocupanții au nimicit:
în o. Smolensk – 33.890 de oameni,
în o. Roslavl – 10.000,
în o. Vyazma – 1.500;
În raioane: r. Vyazma – 28.500,
r. Vshody – 4.048,
r. Gjatsk – 656 (dintre care 233 au fost arși de vii),
r. Glinka – 2.357,
r. Demidov – 500 (dintre care 150 au fost arși de vii),
r. Dorogobuj – 4.534,
r. Elnya – 3.815,
r. Znamenka – 2.107,
r. Kuybyșevsky – 3.000 (dintre care 30 au fost arși),
r. Hyslavicy – 2.283,
r. Precistoe – 3.597 (dintre care 212 au fost arși),
r. Rudnya – 4.641,
r. Tiomkino – 2.122 (dintre care 109 au fost arși),
În cătune: c. Maghelinșcina r. Smolensk – 3.500,
c. Ghedeonovka – 5.000,
c. Razdovka – 5.000;
în orășelul spitalului militar – 5.000;
în păduricea de pini din Smolensk – 5.000;
pe teritoriul uzinei nr. 35 – 2.500 ș. a. m. d.

Exterminarea în masă a copiilor a fost efectuată practic în toate raioanele. Îndeosebi în raioanele:
r. Gjatsk – 156 (dintre care 124 au fost arși de vii),
r. Demidov – 127 (dintre care 28 au fost arși de vii),
r. Znamenka – 267,
r. Iznoski – 47,
r. Kuybîșevsky – 620 (dintre care 3 au fost arși de vii)б
r. Ponizovye – 81,
r. Precistoe – 215,
r. Safonovo – 165,
r. Suhinicy – 75,
r. Tiomkino – 62 (dintre care 47 au fost arși de vii),
r. Tumanovo – 64 (dintre care 52 au fost arși de vii),
r. Hislavici – 313,
r. Șumyacy – 128 ș. a. m. d.

Prizonierii au fost exterminați în masă în Vyazma – 15.000, în lagărele din Roslavl – 120.000, Smolensk – 115.000 și în alte locuri.

REGIUNEA STALINGRAD. Din păcate, din cauza activității nesatisfăcătoare a Comisiei Extraordinare regionale datele din tabela 1 nu corespund în mod absolut realității. Nu sînt indicate nici măcar numeroasele locuri unde au avut loc exterminări în masă. Din pricina marelui insucces în bătălia de la Stalingrad dușmanul se răfuia în mod brutal cu populația civilă, iar cu prizonierii se comporta cu atîta cruzime, ca în nici o altă regiune. De aceea, de fapt, în opinia noastră, numărul populației civile și a prizonierilor exterminați (inamicul nu avea mijloace suficiente pentru a-i transporta undeva) a fost de cîteva ori mai mare.

Potrivit datelor Comisiei Extraordinare de Stat au fost nimiciți: în Stalingrad 600 de oameni (dintre care 87 de copii), în r. Voroșilov – 200; locurile unde au fost exterminați copii nu sînt indicate. Locurile unde au fost lichidați prizonieri: Stalingrad – 600, s. Alexeevka – 4.000, în cătunul Minovka – 300, cătunul Vertyacy – 1.500.

Multe victime au fost în ȚINUTUL STAVROPOL. Potrivit datelor Comisei Extraordinare ținutale au fost nimiciți 36.776 de civili (inclusiv 1.742 de copii). În orașul Gheorghievsk au fost exterminați 2.800 de oameni,
în o. Kislovodsk – 300,
în o. Mikoyan-Șahar – 300,
în o. Mineralnye Vody – 6.617,
în o. Pyatigorsk – 500;
în Regiunea Autonomă Cerchesă – 2.421,
în Regiunea Autonomă Caracyai – 4.500,
în raioane: r. Apanasenskovskoe – 660,
r. Arzghir – 695,
r. Arhanghelskoe – 318,
r. Voroșilov – 335б
r. Dmitrievskoe – 379,
r. Zelencyucskaya – 261,
r. Kursavka – 444,
r. Kurskaya – 452,
r. Liebknecht – 456,
r. Mikoyanovsky – 860,
r. Nevinnomysk – 510,
r. Novoalexandrovsk – 568,
r. Petrovskii – 930.
În sate: s. Alexandrovskoe – 318,
s. Spițevka – 318,
în or. Teberda – 287 de oameni.
În orașele și raioanele ținutului au fost nimiciți 1.729 de copii: în or. Teberda – 719 adolescenți, în Gheorghievsk – 232, în r. Arhanghelskoe – 112, în r. Kurskaya – 120, în r. Suvorovskaya – 95.

RASS OSETINĂ DE NORD. Din cauza că ocupanții au stat puțină vreme în acest teritoriu , au fost nimiciți 95 de oameni, dintre care 12 copii și adolescenți. Numărul prizonierilor morți în materialele Comisiei Extraordinare republicane nu este indicat.

REGIUNEA TULA. Potrivit calculelor efectuate de autor, pe teritoriul regiunii au fost nimiciți 1.698 de locuitori pașnici (dintre care 53 de copii), iar prizonieri – 1.157. Dintre civili cei mai mulți au fost exterminați în raioanele:
r. Dedilovo – 110,
r. Tovarkovo – 46,
r. Dubna – 96,
r. Tula – 219 (dintre care 37 au fost arși de vii),
r. Tarusa – 68,
în c. Pavșino – 30,
în orășelul Dubna – 42,
în c. Trudnoe – 38 (au fost arși de vii);
în orășelul Blohovka au fost arși 30 de oameni.
Soarta satului Hatupka din raionul Leninsky a fost tragică: el a fost ars, iar populația a fost împușcată în întregime sau arsă împreună cu casele. Din cei 53 de copii șase au fost arși de vii, iar o fetiță de 13 ani a fost îngropată de vie într-un șanț. Pe teritoriul regiunii au fost nimicți 1.157 de prizonieri, dintre care 140 au fost arși de vii.

Înfăptuind planul strategic de încercuire a Moscovei, agresorii au reușit să ocupe o parte nu prea mare din teritoriul REGIUNII YAROSLAVL. În sectorul ocupat ei au dovedit să nimicească 222 de civili. Comisia Extraordinară nu prezintă date privitoare numărul copiilor și prizonierilor exterminați.

Unor măsuri de executare nemaivăzute în istoria UCRAINEI a fost supusă populația civilă a republicii, iar împreună cu ei și prizonierii, care s-au pomenit a fi în număr imens în acest teritoriu (tabela 2).

Regimului de ocupație au fost supuse toate cele 23 de regiuni ale Ucrainei. Fasciștii sălbătăciți au exterminat 4.303.502 oameni absolut nevinovați (inclusiv 1.211.515 prizonieri).

TABELA 2.
Numărul populației civile și al prizonierilor nimiciți intenționat de către ocupanți pe teritoriile ocupate ale RSS UCRAINENE

Denumirea regiunilor: nimiciți: total / inclusiv copii / prizonieri:

Regiunea Vinnița: 169.260 / 4.683 / 45.970
Regiunea Voroșilovgrad: 19.373 / 758 / 1.907
Regiunea Volînia: 117.549 / 2.237 / 58.148
Regiunea Dnepropetrovsk: 78.118 / 4.000 / 37.185
Regiunea Drohobîci: 171.534 / 259 / 22.894
Regiunea Jitomir: 153.610 / 5.057 / 77.956
Regiunea Transcarpatia: 50.000 / 467 / nu există date
Regiunea Ismail: 5.158 / nu există date / 1.130
Regiunea Kamenița: 299.448 / 800 / 253.935
Regiunea Kiev: 216.633 / 824 / 69.710
Regiunea Kirovograd: 40.274 / 166 / 78.345
Regiunea Nikolaev: 105.364 / 1.147 / 30.699
Regiunea Odessa: 212.702 / 9.275 / 1.654
Regiunea Poltava: 221.895 / 11.256 / 109.045
Regiunea Rivne: 250.000 / 25.000 / 99.616
Regiunea Stanislaw: 174.416 / nu există date / 149.367
Regiunea Sumy: 43.731 / 600 / 66.933
Regiunea Ternopol: 182.894 / 58 / 10.406
Regiunea Harkov: 270.296 / 1.300 / 22.732
Regiunea Herson: 20.141 / 3.600 / 48.424
Regiunea Cernigov: 127.778 / 2.000 / 24.164
Regiunea Cernăuți: 15.895 / 400 / 385
Regiunea Cerkassy: 62.000 / nu există date / nu există date

Total: 3.091.987 / 73.887 / 1.211.515
Un rol mișelesc în nimicirea populației civile din Ucraina l-au jucat naționaliștii burghezi din Ucraina de Vest – oameni devotați lui Hitler, care luptau sub lozinca instaurării suveranității, cu toate că se știe, că conducerea hitleristă nici de gînd nu avea să acorde ”independență” Ucrainei. Despre aceasta se vorbește clar în planul general ”Ost” și într-un șir de alte documente ale administrației lui Himmler, care completau acest plan.

Tabloul politicii hitleriste de genocid în Ucraina nu ar fi atît de impresionant dacă nu am arăta amploarea genocidului pe regiuni, și dacă nu am enumera numeroasele locuri de exterminare și înmormîntare pe scară largă.

Judecînd după datele tabelei 2, amploarea exterminării populației civile și a prizonierilor în fiecare regiune nu este distribuită nici pe departe în mod uniform. Este greu de a explica această diferență dintre anumite regiuni din punct de vedere cantitativ. Putem justifica acest fapt doar prin nivelul analizei arhivelor locale ale Comisiilor Extraordinare de Sta din fiecare regiune și chiar fiecare raion.

Din punct de vedere al autorului, nivelul răfuielii sălbătăcite cu populația civilă și cu prizonierii era determinat de:

1) Nivelul de concentrare a trupelor inamice într-o regiune sau alta.

2) Activitatea mișcării de partizani.

3) Relieful terenului și vastitatea teritoriului unei sau altei regiuni ocupat de masive forestiere, care serveau de adăpost nu doar pentru partizani, ci și pentru populația civilă. Din istoriografia despre regimul de ocupație cunoaștem anumite raioane acoperite de masive forestiere, unde continua să existe puterea sovietică și unde călăii nu se încumetau să pătrundă.

REGIUNEA VINNIȚA. În perioada ocupației au fost nimiciți 169.260 de civili, dintre care 4.603 copii de la sugaci pînă la 16 ani. Populația pașnică a fost exterminată în masă în următoarele locuri:
în o. Vinnița – 41.820 de oameni,
în o. Jmerinka – 245,
în o. Litin – 3.620,
în o. Movilău – 4.746,
în o. Ulanov – 3.285,
în o. Hmielnik – 11.767,
în o. Bar – 6.034 (dintre care 796 copii),
în o. Gaisin – 1.580 (dintre care 540 de copii),
în s. Pecera – 9.450,
în o. Berșad – 14.206; în raioane:
r. Bar – 8.645 (dintre care 796 copii),
r. Brațlav – 898,
r. Voronovița – 1.877,
r. Gaisin – 4.122,
r. Dașev – 145,
r. Djulinka – 2.600,
r. Jmerinka – 9.938,
r. Kazatin – 984,
r. Kalinovka – 525 (dintre care 161 de copii și adolescenți),
r. Komsomolskoie – 1.410,
r. Kopaigorod – 9.185,
r. Krîjopol – 1.844,
r. Lipoveț – 3.267,
r. Litin – 3.267,
r. Movilău – 6.034,
r. Nemirov – 7.842,
r. Obodovka – 2.574,
r. Oratov – 363,
r. Pliskov – 1.511,
r. Pogrebișce – 2.203,
r. Sitkovți – 1.968,
r. Teplik – 1.441 (dintre care 378 de copii),
r. Trostyaneț – 551,
r. Tyvrov – 758,
r. Hmielnik – 12.346,
r. Cernevțy – 490,
r. Cecelnyk – 149,
r. Șpikov – 10.777 (dintre care 166 de copii),
r. Yampol – 300,
r. Yarișevskaya – 710,
r. Samhorodok – 492 (dintre care 221 de copii), în unele localități, unde a avut loc practic exterminarea totală a populației, și anume:
în s. Berhovka – 581,
s. Balok – 807,
s. Balanovka – 3.209,
s. Birlovka – 411,
s. Voytovka – 2.522 (dintre care 455 de copii de la sugaci pînă la 16 ani),
s. Kașarințy – 317,
s. Lugove – 679,
s. Malinovka – 556,
s. Potașnya – 1.171,
s. Pyatakovka – 2.880,
s. Romanovka – 430,
s. Sumovka – 253,
s. Florino – 1.217,
s. Șumilovka – 450,
în satul de la marginea o. Vinnița – 457,
s. Krasnopolka – 1.580,
s. Cecelivka – 670,
s. Ternovka – 2.410,
s. Mejirov – 285,
s. Ilinți – 3.500,
s. Kozyatino – 768 (dintre care 62 de copii)б
s. Pliskov – 1.026,
s. Sobolevka – 405,
s. Turbov – 2.780,
s. Tyvrov – 420,
s. Ugrinovka – 273,
s. Yarișiv – 600,
s. Yaltușkiv – 1.644 (dintre care 300 de copii),
s. Brailov – 286,
s. Lucineț – 186,
s. Berezivka – 800,
s. Borivka – 252,
s. Plyskiv – 365,
s. Pogrebișce – 150 și în masivele forestiere de lîngă el – 1.761,
s. Hnivan – 6.370,
s. Ukrainske – 315,
s. Koșarinți – 750,
s. Șevcenkovo – 350,
s. Vilșanka – 1.300,
s. Nova Obodivka – 11.000,
or. Plehanovka – 13.500.
Lista locurilor inde au fost înfăptuite exterminări în masă poate fi continuată…

Cu aceeași bestialitate, ca în regiunea Vinnița, se efectua nimicirea populației civile și în REGIUNEA VOLÎNIA: numărul total al populației civile exterminate potrivit datelor nici pe departe complete este de 117.549 de oameni, inclusiv în:
o. Vladimir -Volînskii – 330,
o. Luțk – 25.658,
o. Ustilug – 1.847,
o. Lyuboml – 4.073,
o. Gorohiv – 3.860,
o. Lyubeșiv – 2.495, în raioane:
r. Gorohiv – 4.724,
r. Zabolotov – 545,
r. Kașirsky – 5.095,
r. Kovel – 1.250,
r. Kolky – 3.949,
r. Lyuboml – 5.000 (dintre care 1.406 copii),
r. Manevici – 1.064,
r. Mațeiv – 512,
r. Rojișce – 6.022,
r. Turiisk – 3.248,
r. Șațk – 1.150,
r. Ustilug – 535,
r. Gorohov – 400,
r. Olika – 5.500.

Doar într-un singur sat – Șațk au fost nimiciți 1.000 de oameni, iar în satele Sudaci și Lyubyazi – 2.230, în orășelul Tyriisk – 1.512 oameni.

Călăii nu se îndurau nici de copii. Ei au omorît în regiune (datele de asemenea sînt incomplete) 2.237 de copii; inclusiv în orașul Lyubomil – 1.406. Extermianrea în masă a fost efectuată și în alte raioane și sate (în satele Kicet – 46, în Kolkovka – 61, Staroselie – 41, Radovici – 49).

Pe teritoriul REGIUNII VOROȘILOVGRAD au fost nimciți în masă:
în o. Voroșilovgrad – 11.857,
o. Parijskaya Kommuna – 1.100,
o. Krasnyi Luci – 1.700,
o. Lisicyansk – 273,
o. Rubejnoe – 600,
o. Popasnaya – 1.375,
o. Rovenky – 2.500,
o. Sverdlovsk – 227,
o. Kadievka – 200,
o. Starobelsk – 471; în raioane:
r. Alexandrovsk – 553,
r. Kadievka – 3.000,
r. Krasnodon – 242,
r. Krasnolugansk – 17.000,
r. Lisiciansk – 470,
r. Popasnaya – 977,
r. Starobelsk – 522,
r. Svyatoserbsk – 269,
r. Stanița Luganskaya – 438,
r. Uspenka – 360,
r. Melovoe – 1.200 de oameni.

Din cauza ocupanților multe pierderi umane a avut de suferit REGIUNEA DNEPROPETROVSK. În total au fost nimiciți 82.648 de civili, inclusiv în localitățile:
o. Dneprodzerjinsk – 1.059,
o. Dnepropetrovsk – 29.000,
o. Krivoy Rog – 7.230,
o. Novomoskovsk – 4.300,
o. Pavlograd – 15.672,
o. Marganeț – 1.665,
o. Nikopol – 8.000, în raioane:
r. Novomoskovsk – 1.107,
r. Pavlograd – 308,
r. Pereșcipine – 290,
r. Petropavlovka – 1.067,
r. Petrikovka – 91,
r. Pokrovskoe – 192,
r. Pyatihatky – 546,
r. Sinelnikovo – 332,
r. Stalino – 3.911; în sate:
s. Inguleț – 1.426,
s. Lyubimovka – 1.000 de oameni.

Au fost nimiciți 3.943 de copii. În locurile de exterminare de masă au fost omorîți:
în suburbia o. Dnepropetrovsk – 482 de copii,
o. Nikopol – 1.500,
o. Novomoskovsk – 360,
o. Pavlograd – 110,
r. Tomakovka – 128,
r. Șirokoe – 736.

Încă și mai multă populație civilă în comparație cu regiunea Dnepropetrovsk, a fost nimictă de către unitățile SS în REGIUNEA DROGOBÎCI. În regiune au fost nimicți – în orașe, raioane și localități – 171.534 de oameni.
În orașe:
o. Sambor – 14.210,
o. Strîi – 18.000,
o. Turka – 6.000,
o. Mikolaiv – 1.560, în raioane:
r. Boryneya – 475,
r. Juravno – 1.314,
r. Dobromil – 5.135,
r. Drogobîci – 16.142,
r. Dublyany – 142,
r. Komarno – 531,
r. Krukenița – 998,
r. Medenița – 884,
r. Medyka – 506,
r. Mostiska – 770,
r. Ustiski Dolne – 4.210,
r. Nijankovici – 247,
r. Mikolaiv – 280,
r. Nove Strilișcya – 3.204,
r. Podbuj – 850,
r. Rudky – 2.171,
r. Sambor – 166,
r. Skole – 3.845,
r. Slavske – 104,
r. Stary Sambor – 2.992,
r. Strelky – 448,
r. Strîi – 1.962,
r. Sudova Vyșnya – 1.296,
r. Turka – 8.388,
r. Hodorov – 3.220.

În REGIUNEA JITOMIR politica de exterminare a populației civile a fost efectuată cu o barbarie deosebită. Regiunea s-a aflat sub ocupația călăilor germani și unguri o perioadă mai îndelungată decît alte regiuni. Naționaliștii ucraineni burghezi, care au fugit în Germania fascistă în 1939, întorcîndu-se în locurile de baștină împreună cu ucigașii ungaro-germani, i-au ajutat activ pe aceștia să extermine populație civilă.

Au fost exterminați civili:
o. Berdicev – 38.536 de oameni,
o. Jitomir – 80.313,
o. Korosten – 16.788,
o. Korostișiv – 4.200,
o. Novograd-Volynsky – 41.382,
o. Radomyșl – 1.408; în raioane:
r. Andrușovka – 1.371,
r. Bazar – 269,
r. Baranovka – 456,
r. Barașevskii – 142,
r. Berdicev – 150,
r. Brusilov – 412,
r. Volodarsk-Volynsky – 299,
r. Vceraișe – 864,
r. Horodnița – 218,
r. Dzerjinsk – 4.541, în diverse localități:
s. Pecyanivka – 178,
s. Lipky – 800,
s. Graby – 121,
s. Bovsuny – 92,
s. Jerev – 104,
s. Kopișce – 1.054,
s. Olevsk – 594,
s. Hocino – 125,
s. Yurove – 107,
s. Beguny – 114,
s. Antonovici – 373,
s. Perebrod – 124,
s. Vatutino – 95,
s. Melențy – 122,
s. Ciopovici – 191,
s. Bazar – 176,
s. Dzerjinsk – 2.918,
s. Andrușovka – 221,
s. Stara Kotelnya – 522,
s. Cervone – 372,
s. Kamenka – 253,
s. Miropol – 977 de oameni.

Conducîndu-se de planul general ”Ost” și alte directive ale comandamentului suprem al Reichului, autoritățile de ocupație au nimicit în REGIUNEA TRANSCARPATIA 192.638 de oameni (potrivit calculelor autorului). Din cauza neglijenței și calificării joase a membrilor Comisiilor extraordinare regionale și raionale numărul victimelor a fost stabilit în 104.177 de oameni. Această cifră este combătută de datele concrete, indicate în arhive pe orașe, raioane și localități precise. Au fost împușcați, omorîți și otrăviți în camere de gazare:
în o. Ujhorod – 16.300 de oameni,
o. Hust – 200,
o. Beregovo – 12.000,
o. Mukaciovo – 13.000, în raioane:
r. Voloveț – 3.308,
r. Mukaciovo – 1.500,
r. Rahov – 5.775,
r. Svalyava – 6.400,
r. Seleuș – 9.000,
r. Ujhorod – 19.962,
r. Hust – 13.200,
r. Beregovo – 13.703,
r. Vîșkovo – 1.000,
r. Irșava – 9.550.

Multe centre raionale – stanițe și unele localități – au fost arse pînă la temelie, iar populația a fost nimicită în întregime. Doar în tîrgul Volovoe au fost împușcați 700 de locuitori, în cătunul Daroșici au fost arși 500, în s. Kosin au fost împușcați 352 de oameni.

REGIUNEA ZAPOROJIE. Au fost nimiciți 66.475 de civili. Prin metode de exterminare barbare au fost lichidați:
în o. Zaporojie și în satele înconjurătoare, precum și în diverse locuri – 53.310 oameni,
o. Melitopol – 4.000,
o. Berdyansk – 1.000, în raioane:
r. Akimovka – 195,
r. Tokmak – 837,
r. Vasilivka – 787,
r. Vesele – 304,
r. Gulyaypole – 1.617,
r. Zaporojie – 275,
r. Kamenka-Dniprovska -1.051,
r. Krasnoarmeisk – 225,
r. Melitopol – 1.800,
r. Velika Belozirka – 236,
r. Mihailivka – 800,
r. Novovasilivka – 90,
r. Nove Zlatopole – 800,
r. Novomikolaivka – 739,
r. Osipenko – 593,
r. Orihiv – 112,
r. Pologhi – 700,
r. Priazovske – 435,
r. Primorsk – 358,
r. Cernighivka – 101.

Un ținut unde au avut loc exterminări ale populației civile de amploare colosală a fost REGIUNEA CAMENIȚA, în care au fost nimicți 414.030 de oameni. Doar în singura Camenița au fost împușcați și omorîți în camere de gazare 85.000, iar în ghetoul evreiesc de lîngă același oraș încă 77.700 (în total 162.700 de oameni). În o. Konstantinov – 20.000. În raioanele regiunii:
r. Vinkovțy – 4.835,
r. Volocisk – 9.297,
r. Derajnya – 3.810,
r. Dunaivțy – 12.000,
r. Izyaslav – 17.000,
r. Lyahovți – 3.413,
r. Solobkivți – 799,
r. Proskurov – 81.000,
r. Sataniv – 800,
r. Smotrici – 8.327,
r. Minkovțy – 3.133,
r. Nove Ușițe – 3.222,
r. Polonne – 8.679 (inclusiv în orășelul muncitoresc – 2.200),
r. Stara Sinyava – 2.245,
r. Șepetivka – 30.000,
r. Yarmolinți – 20.000,
r. Krasiliv – 4.500,
r. Manikivți – 1.224,
r. Skarjinți – 3.109.

Iată proporțiile exterminării oamenilor doar în cîteva localități: orășelul Leticiv – 7.000, s. Cyankiv – 5.000, s. Minkovți – 1.800,
stanița Yarmolinți – 1.400, în lunca rîului Ușița – 2.647.

Potrivit datelor incomplete în regiune au fost nimiciți peste 800 de copii.

În lagărele de prizonieri de pe teritoriul regiunii execuțiile au luat o amploare cutremurătoare. Conform datelor Comisiei Extraordinare regionale au fost exterminați 253.935 de militari. Nici într-o altă regiune a Ucrainei nu au fost nimiciți atîția prizonieri sovietici.

Potrivit datelor Comisiei Extraordinare regionale, victimele omenești din REGIUNEA KIEV au constituit: populație civilă – 216.663 de oameni (dintre care 824 de copii și adolescenți), prizonieri – 69.710.

Iar pe diferite raioane ale regiunii datele sînt repartizate astfel: au fost împușcați, otrăviți în camere de gazare, făcuți să moară din cauza foamei și frigului:
în o. Kiev – 195.000 de oameni,
la Babi Iar din r. Zvenigorodka – 100.000,
în lagărul Sireț – 25.000,
o. Bila Țirkva – 6.000,
în Darnița (raion al o. Kiev) – 68.000,
r. Bila Țirkva – 4.500,
r. Baryșivka – 800,
r. Vasilkiv – 800,
r. Kaganovici – 1.000,
r. Telnovo – 3.255,
r. Tarașcia – 3.000.

Prin urmare, în regiune au murit nu 216.633, ci nu mai puțin de 400.000 de oameni.

Ocupanții s-au răfuit într-un mod deosebit de barbar cu populația civilă din REGIUNEA LVOV. În perioada ocupației germane în regiune au fost exterminați 500.000 de oameni, inclusiv peste 22.000 de copii.

Au fost nimiciți prin împușcare și asfixiere în camere de gazare:
în o. Lvov și satele din împrejurimi – 200.000 (dintre care 21.900 de copii),
o. Brody – 4.560,
o. Zolociv – 5.200,
o. Gorodok – 3.500,
o. Yavoriv – 4.400,
o. Skniliv – 2.000,
o. Skole – 11.585,
o. Sambir – 1.700,
o. Bibrka – 2.510 (dintre care 80 de copii au fost arși de vii și 1.050 au fost împușcați),
o. Kamenka-Buzka – 5.000, în raioane :
r. Bibrka – 5.620,
r. Gorodok – 5.703,
r. Zolociv – 12.000,
r. Pidkamin – 2.177,
r. Rava-Ruska – 41.500,
r. Skole – 12.408,
r. Yavoriv – 7.316,
r. Brody – 8.000,
r. Kamenka-Buzka – 5.680,
r. Sokal – 2.300,
r. Jovkva – 5.000.

În REGIUNEA NIKOLAEV au fost exterminați 105.364 de civili, inclisiv circa 1.500 de copii. Comisia a descoperit, că lichidarea pe scară largă a fost înfăptuită în următoarele orașe, raioane și localități:
în o. Nikolaev – 70.000,
în lagărul Dulag – 30.000, în raioane:
r. Baștanka – 1.192,
r. Berezneguvate – – 2.115,
r. Veselinove – 7.565,
r. Voznesensk – 3.172,
r. Snigurivka – 1.441 (dintre care 512 copii). La asemenea sălbătăcii a fost supusă și populația din alte raioane și localități ale regiunii.

Din cauza aflării îndelungate sub puterea călăilor germani și români pierderi deosebit de grele printre populația civilă a avut de suferit REGIUNEA ODESSA. Naziștii au nimicit aici 212.702 de adulți și 9.275 de copii. În regiune se numără peste 80 de locuri unde au avut loc exterminări în masă.

Executări în masă au fost înfăptuite:
în o. Odessa – 20.000 de oameni,
o. Pervomaisk – 5.509,
o. Kotovsk – 2.499,
o. Balta – 551; în raioane:
r. Balta – 704,
r. Berezovka – 6.603,
r. Valea Hoțului – 751,
r. Hrușka – 325,
r. Domanevka – 5.000,
r. Holovanivsk – 776 (dintre care 239 de copii),
r. Krasni Okni – 2.085 (dintre care 811 copii),
r. Krive Ozero – 7.648 (dintre care 239 de copii),
r. Oktyabrskii – 203 (dintre care 239 de copii),
r. Vilșanka – 733 (dintre care 84 de copii),
r. Vradiivka – 27.010.

Nu există nici un raion sau sat din regiune, unde să nu fi fost executări și împușcări în masă.

Ne vom opri asupra locurilor, unde au fost omorîți în masă copii. Din cei 9.275 în raionul Berezovka au fost uciși sau arși 3.158, doar în s. Baileciuk – 803 de copii. În zona stațiunii Berezovka au fost lăsați să înghețe 410 și împușcați 285, au fost nimiciți în satele:
s. Marianovka – 470,
s. Saharovka – 190,
s. Gulyaevka – 530,
s. Onorievka – 130,
s. Hoșcevotoe – 378.

Metode sofisticate de exterminare a populației civile și a prizonierilor au fost folosite și în REGIUNEA POLTAVA. În perioada ocupației au fost nimicți: adulți – 221.895 de oameni, copii – 11.256. În total – 233.151 de oameni.

Împușcări în masă, asfixieri în camere de gazare, contaminări intenționate cu boli infecțioase au fost efectuate în fiecare oraș și sat din regiune.

Au fost exterminați civili în:
o. Zolotonoșa – 12.750,
o. Kremenciuk – 37.000,
o. Lubni – 19.500,
o. Mirgorod – 6.000,
o. Horol – 53.312,
o. Ciornuhy – 2.779,
o. Poltava – 20.237,
o. Piryatin – 4.200 de oameni.

Datele totale ale victimelor genocidului nazist în REGIUNEA RIVNE au întrecut numărul victimelor printre populația civilă din orice regiune a Ucrainei. Au fost împușcați, uciși prin înfometare și îngheț, otrăviți în camere de gazare, precum și uciși de boli infecțioase răspîndite în mod intenționat, în orașe și sate:
o. Rivne și în satele înconjurătoare, prefăcute în lagăre – 213.700 de oameni,
s. Oleksandria – 5.400,
o. Berezne – 7.300,
o. Dubno – 1.000,
s. Mizoci – 200,
o. Konotop – 3.000,
o. Ostrog – 9.193,
o. Zdolbunov – 12.200,
o. Sarny – 18.000,
o. Kostopil și în lagărele, care sa aflau în satele din apropiere – 34.010,
o. Rokitne – 411,
s. Tucin – 3.830,
s. Krasnoarmeisk – 3.000 (dintre care 500 de copii),
s. Smorov – 600,
s. Malin – 603 (dintre care 205 copii).

Despre nivelul genocidului pe teritoriul acestei regiuni mărturisește numărul celor exterminați doar în diferite mici localități ale ei. De pildă, în satele:
s. Sosenka – 17.500,
s. Staromilsk – 1.500,
s. Surmyci – 2.930,
lîngă podul feroviar Suhoveț – 2.700.

Locurile unde au fost înfăptuite executări în masă în această regiune erau atît de multe încît Comisia Extraordinară întîmpina anumite greutăți în a le stabili.

Potrivit datelor incomplete, în regiune au fost nimiciți 25.000 de copii. Doar în o. Rivne – 22.000.

Calculele comparabile ale pierderilor umane arată că din toate regiunile Ucrainei REGIUNEA STANISLAW se situează pe locul 4.

Din cei 223.920 de morți în anumite raioane au fost nimiciți:
în r. Bogorodciani – 1.066 de oameni,
r. Burștin – 1.955,
r. Vihoda – 67,
r. Zabolotov – 1.760,
r. Dolina – 4.033,
r. Caluș – 15.012 (dintre care au fost împușcați 7.140, spînzurați 7.560 și morți în urma torturilor – 420),
r. Bolehiv – 4.350,
r. Bovșiv – 1.531 (dintre care morți în urma torturilor – 450),
r. Tismenițya – 117,
r. Korșiv – 236,
r. Lesky – 776,
r. Tlumaci – 4.785,
r. Rogatin – 9.846,
r. Obertin – 252,
r. Rojnyativ – ne există date,
r. Snyatin – 4.973,
r. Yabluniv – 1.233,
r. Cernelyțya – 3.000,
în o. Stanislaw – 128.122, dintre care au fost căzniți și sufocați în camere de gazare ambulante și în cariere de piatră – 9.626 de oameni.

REGIUNEA TERNOPIL. În perioada ocupației regiunea a pierdut în urma împușcărilor în masă, torturilor, foametei organizate, asfixierilor în camere de gazare 182.894 de oameni.

În orașe au fost nimiciți:
o. Ternopil – 28.000 de oameni,
o. Ciortkiv – 13.000,
o. Terebovlya – 3.904,
o. Skalat – 6.204,
o. Podvolocisk – 6.000,
o. Kremeneț – 13.000,
o. Kopicinți – 3.000,
o. Zbaraj – 5.000,
o. Vișniveț – 6.000,
o. Melnițya – 1.789 de oameni.
Populația unor sate a fost nimicită în întregime, iar înseși satele erau arse pînă la temelie. Astfel,
în s. Petriki au fost nimiciți 2.500 de oameni,
în s. Yaghilnițya – 925,
s. Buciaci – 207,
s. Kamenka – 1.040,
s. Osinska – 188,
s. Tovstenskoe – 6.000. Printre cei executați erau și mulți copii, care au murit împreună cu părinții lor.

În perioada ocupației în REGIUNEA HARKOV au fost nimiciți 270.206 oameni, din care 1.300 erau copii. În o. Harkov au murit în urma împușcărilor, torturilor, sufocărilor în camere de gazare, contaminărilor cu boli infecțioase – 235.948 de oameni, în orașele:
o. Lozova – 197,
o. Lyubotin – 204,
o. Krasnograd – 157,
o. Mikulinți – 1.789,
o. Barvinkove – 299,
o. Vovcyansk – 770,
o. Izyum – 3.200 de oameni.

În unele sate, cătune și orășele populația era nimictă, ca și în alte regiuni ale Ucrainei, în întregime sau aproape în întregime împreună cu copiii. De pildă:
în satul Nicopol au murit 350 de oameni,
s. Podvirki – 900,
s. Dvoricina – 185,
s. Petrivske – 192.

Aflîndu-se vreme îndelungată sub ocupație și ocupînd o poziție strategică deosebit de importantă, REGIUNEA CERNIGOV de asemenea a suferit pierderi destul de mari printre populația civilă și prizonierii militari. În total în regiune au fost nimiciți 137.862 de oameni.

Folosind toate metodele călăii germano-maghiari au exterminat populație civilă:
în o. Cernigov și în satele din împrejurimi – 59.749 de oameni, în orașe:
o. Koryukivka – 2.000,
o. Nijin – 4.623,
o. Mena – 200,
o. Șciors și în împrejurimi – 16.517.

BELORUSIA, se afla, precum este bine cunoscut, în calea loviturii strategice principale spre Moscova. Acest fapt a agravat situația poporului, care astfel s-a pomenit pe o perioadă îndelungată sub jugul hitlerist.

Regimul de ocupație instaurat în republică a fost îndeosebi de brutal (tabela 3).

În total au fost nimiciți 2.873.109 de oameni, dintre care, potrivit datelor incomplete, au fost împușcați și arși de vii 150.886 de copii, începînd cu sugaci și terminînd cu cei în vîrstă de 16 ani.

TABELA 3.
Numărul populației civile și al prizonierilor nimiciți intenționat de către ocupanți pe teritoriile ocupate ale RSS BELORUSE

Denumirea regiunilor / nimiciți: total / inclusiv copii / prizonieri:

Regiunea Baranovici: 181.179 / 71.903 / 146.669
Regiunea Bobruisk: 82.194 / 6.567 / 540.113
Regiunea Brest: 159.526 / nu există date / 80.000
Regiunea Vitebsk: 123.218 / nu există date / 95.051
Regiunea Gomel: 53.630 / 2.928 / 136.779
Regiunea Grodno: 155.107 / 4.000 / 41.330
Regiunea Minsk: 418.869 / 9.000 / 131.590
Regiunea Moghilyov: 71.602 / 2.000 / 40.652
Regiunea Pinsk: 128.000 / 47.000 / 60.000
Regiunea Polessie: 33.040 / 7.488 / 6.701
Regiunea Poloțk: 157.000 / nu există date / 41.016

Total: 1.563.405 / 150.886 / 1.319.801

Să examinăm aceste rezultate îngrozitoare împărțite în diferite regiuni ale republicii.

În raioanele REGIUNII BARANOVICI au fost nimiciți civili:
r. Bîteni – 1.393 (inclusiv 284 de copii, dintre care 21 au fost arși de vii),
r. Gorodișce – 8.384 (inclusiv copii – 2.000, dintre care 21 au fost arși de vii),
r. Dyatlovo – 4.716 (inclusiv 533 de copii, dintre care 298 au fost arși de vii),
r. Iveneț – 2.689 (dintre care 683 de copii și adolescenți),
r. Korelici – 1.082 (inclusiv 88 de copii, dintre care 6 au fost arși de vii),
r. Klețk – 6.209 (dintre care 1051 de copii au fost arși de vii),
r. Kozlovișcina – 1.599 (inclusiv 359 copii),
r. Lyubciany – 1.825 (inclusiv 683 de copii, dintre care 41 au fost arși de vii)
r. Lyahovici – 4.983 (inclusiv 20 de copii),
r. Mir – 2.674 (inclusiv 627 de copii, dintre care 94 au fost arși de vii),
r. Nesvij – 7.000 (inclusiv 1.007 copii),
r. Novogrudok – 45.065 (inclusiv 1.130 de copii, dintre care 65 au fost arși de vii),
r. Novaya Myși – 1.606 (inclusiv 306 copii),
r. Slonim – 34.000 (inclusiv 3.575 de copii, dintre care 325 au fost arși de vii),
r. Stolbțy – 4.595 (dintre care 1.169 de copii).

În lagărul pentru copii din Baranovici, unde erau deținuți peste 6.000 de copii, în luna sptembrie 1942 a fost stabilită o zi anumită în care se împușca și se ardea, doar într-o singură zi în septembrie 1942 au fost nimiciți 800 de copii.

La fel de brutal se răfuiau și cu prizonierii. Pe teritoriul regiunii au fost împușcați, omorîți și arși pe ruguri 148.607 militari sovietici. Doar în o. Baranovici și în împrejurimile lui au fost nimiciți 75.000 de oameni, în alte raioane au fost nimiciți:
r. Klețk – 1.273,
r. Nesvij – 3.000,
r. Novaya Myși – 60.199,
r. Slonim – 8.000.

Raioanele REGIUNII BOBRUYSK, în care ocupanții au săvîrșit exterminări în masă:
r. Glusk – 2.240 de oameni (dintre care 619 copii),
r. Gresk – 1.709 (dintre care 540 de copii, toți au fost arși de vii),
r. Kirovsk – 3.946 (dintre care 187 de copii au fost arși),
r. Kopyli – 3.132 (inclusiv 735 de copii),
r. Lyuban – 1.605 (inclusiv 312 copii, dintre acre 13 au fost arși de vii),
r. Oktyabrski – 4.090 (dintre acre au fost arși de vii 1.054 de copii și 2.761 de adulți),
r. Osipovici – 1.979 (dintre care 606 copii au fost arși de vii),
r. Parici – 3.271,
r. Sluțk – 1.434 (dintre care 437 de copii),
r. Starobin – 2.878 (inclusiv 825 de copii),
r. Starye Doroghi – 1.005 (dintre care 70 de copii și 14 adulți au fost arși).

REGIUNEA VITEBSK a avut de suferit pierderi colosale printre populația civilă din cauza regimului de ocupație bestial instaurat de hitleriști cu scopul de a ”asigura liniștea” în spatele frontului său. Victime ale teroarei naziste în regiune (potrivit datelor incomplete) au devenit 123.218 civili și 95.051 de prizonieri.

Au fost împușcați, omorîți cu ajutorul substanțelor chimice otrăvitoare (această metodă era folosită mai ales împotriva copiilor) și au murit din cauza bolilor infecțioase în raioane:
r. Beșenkovici – 10.000 de oameni,
r. Bogușevsk – 913,
r. Vitebsk – 1.802 (dintre care 119 copii),
r. Gorodok – 5.84,
r. Dubrovno – 31.930,
r. Lepel – 5.229,
r. Liozno – 2.900,
r. Mohovoe – 2.966,
r. Orșa – 39.047,
r. Senno – 3.076,
r. Sirotino – 1.494,
r. Suroj – 9.181,
r. Tolocin – 6.596,
r. Ciașniky – 3.000.

Din cei 95.051 de prizonieri au fost nimiciți:
în o. Vitebsk – 76.000,
o. Rossoș – 175, în raioane:
r. Beșenkovici – 1.700,
r. Orșa – 14.083,
r. Senno – 213,
r. Bogușev – 260,
s. Ostrovenka – 1.600 ș. a.

Vijelia genocidului nazist a trecut și prin REGIUNEA GOMEL. Documentele Comisiei Extraordinare regionale arată, că autorii au numărat: populație civilă a fost nimicită nu mai puțin de 53.630 de oameni, dintre care peste 2.928 de copii.

Locurile unde adulții și copiii împreună cu părinții au fost nimiciți în masă au devenit raioanele:
r. Vetka – 658 de oameni (dintre care 132 de copii și adolescenți),
r. Jlobin – 2.477 (dintre care 396 de copii, adolescenți, și chiar sugaci),
r. Juravici – 2.477 (dintre care 83 de copii),
r. Korma – 1.173 (inclusiv 119 copii),
r. Loev – 1.218 (inclusiv 196 de copii),
r. Recița – 5.133 (printre care 359 de copii),
r. Rogaciov – 6.046 (inclusiv 722 de copii),
r. Streșin – 1.244 (inclusiv 368 de copii),
r. Cecersk – 1.853 (dintre care 268 de copii). Din cei 3.093 de copii omorîți, au fost arși de vii cîteva sute de prunci. În timpul perioadei de ocupație îndelungate pe teritoriul regiunii au fost nimiciți 136.779 de prizonieri. Locurile, în care prizonierii erau exterminați în masă au devenit aproape toate satele, centrele raioanale sau orășelele militare și închisorile. Au fost împușcați, torturați pînă la moarte, arși și sufocați în camerele de gazare:
în o. Gomel – 110.000 de prizonieri, în raioane:
r. Jlobin (și în oraș) – 1.610,
r. Juravici – 1.442,
r. Korma – 132,
r. Loev – 404,
r. Recița – 207,
r. Rogaciov – 307,
r. Streșin – 703,
rîpa Starina – 400. Mulți militari sovietici au fost nimiciți și în alte raioane ale regiunii.

REGIUNEA GRODNO. Aici ocupanții au instaurat un regim deosebit de sîngeros cu scopul de a asigura securitatea spatelui frontului și a serviciilor sale de intendență. Din această cauză Sonderkommando-urile nu făceau prizonieri printre ostașii sovietici, iar chiar și dacă făceau, apoi îi împușcau pe loc, pentru a nu consuma forțe pentru escortare. Cu asemenea brutalitate batalioanele morții se răfuiau și cu populația civilă, inclusiv cu copiii.

Chiar în prima perioadă a ocupației regiunii călăii au ucis 155.107 oameni, printre care 4.000 de copii. Raioanele unde au avut loc executări în masă:
r. Grodno – 21.433 de oameni (dintre care 12 copii),
r. Berestovița – 634 (219 copii),
r. Voronovo – 1.612 (copii – 143),
r. Zelva – 9.133 (copii – 505),
r. Lida – 1.148 (copii – 500),
r. Mosty – 2.168 (copii – 143),
r. Radun – 987 (copii 146),
r. Svislocy – 4.859 (copii – 48),
r. Skidely – 11.732 (copii – 75),
r. Sopoțkin – 3.291 (copii – 16),
r. Șciucin – 2.449 (copii – 136).

Exterminări în masă a prizonierilor au fost săvîrșite în raioanele:
r. Volkovysk – au fost împușcați 20.000,
r. Grodno – 18.000,
o. Lida – 830 de oameni.

Cele mai multe executări în masă a populației civile au fost săvîrșite de către ocupanți în REGIUNEA MINSK și în însuși orașul Minsk. Naziștii au nimicit 418.809 civili, inclusiv peste 9.000 de copii; 300 de copii au fost arși de vii.

Locurile unde au fost efectuate exterminări în masă:
o. Minsk – 325.837 (copii – 408), ceea ce a alcătuit 50% din întreaga populație a orașului. În raioane:
r. Borisov – 2.214 (copii – 174),
r. Dzerjinsk – 17.606 (copii – 450),
r. Zaslavl – 3.938 (copii – 252),
r. Krupki – 3.531 (copii – 363),
r. Logoisk – 3.846 (copii – 847),
r. Pleșcenițy – 2.642 (copii 550),
r. Puhovici – 3.150 (copii – 207),
r. Rudensk – 2.683 (copii – 609),
r. Uzda – 5.091 (copii – 386),
r. Cerven – 7.561 (copii – 168).

Doar în raioanele enumerate au fost exterminați 392.602 civili, printre care și 7892 de copii și adolescenți.

Potrivit datelor nici pe aproape complete, adunate de către autor, în lagăre și în coloanele de marș pe teritoriul regiunii au fost nimiciți și făcuți să moară de foame 131.590 de prizonieri.

Pierderi deosebit de mari a avut de suferit REGIUNEA POLOȚK. Conform datelor Comisiei Extraordinare regionale pe teritoriul ei au fost nimiciți 157 de mii de oameni; au fost împușcați și omorîți prin înfometare 41.016 prizonieri sovietici. Doar în o. Poloțk și în r. Poloțk au fost împușcați, torturați pînă la moarte și făcuți să moară de foame 129.000 de oameni.

Autorul a reușit să stabilească datele despre numărul populației civile moarte de foame și din cauza diferitor epidemii doar privitor la unele republici unionale și regiuni ale RSFSR. Doar în Ucraina, republicile Baltice, îm partea ocupată a RSFSR din cauza foamei și bolilor au murit 5,5 mln de oameni.

Deoarece metodele de exterminare ale ocupanților erau peste tot la fel, ar fi legitim să presupunem, că în Belorusia și Moldova la fel au fost exterminați prin foamete și epidemii nu mai puțin de 1 – 1,5 mln de locuitori. Prin urmare, avem toate temeiurile să susținem, că din cauza foametei și epidemiilor pe întreg teritoriul sovietic aflat sub ocupație, naziștii și complicii lor – naționaliștii localnici – au nimicit peste 6,5 mln de oameni.

Este legitim ca la numărul populației civile exterminate pe teritoriul URSS să fie adăugat și numărul cetățenilor sovietici morți în robie germană. Potrivit datelor oficiale ale Direcției Împuternicite pentru repatriere pe lîngă Sovietului Comisarilor Poporului al URSS, în timpul ocupației au fost mînați la muncă silnică în Germania și în regiunile industriale ale țărilor-satelit din occident circa 6 mln de cetățeni sovietici. Documentele aceleeași Direcții arată, că din numărul celor mînați din cauza fasciștilor au murit circa 2,5 mln. O parte semnificativă a celor întorși în Patrie bolnavi și schilodiți, la fel a plecat din viață. Prin urmare, din cele 6 mln care au fost mînați la munci silnice, 50% sau 3 mln. au fost pierduți pentru statul sovietic.

Pentru a determina numărul total al pierderilor sînt folosiți trei termeni, și anume: 11.309.340 uciși de către fasciști în lagăre și la locul de trai, 6,5 mln de morți din cauza foametei provocate de către ocupanți și a bolilor provocate și 3 mln de populație civilă, care a murit în robie germană și din cauza consecințelor ei. În total sînt 20.809.340 de oameni.

Împușcările în masă, organizarea premeditată a foametei și epidemiilor, munca silnică epuizantă în robie au provocat Uniunii Sovietice o daună iremediabilă, nimicind inclusiv și milioane de copii – viitorul oricărei națiuni.

La încheiere am dori să menționăm următoarele.

Luînd în considerare dimensiunea limitată a articolului, în decursul cercetării autorul a găsit de cuviință să efectueze o analiză detaliată a pierderilor omenești, suferite de RSFS Rusă, RSS Ucraineană și RSS Belorusă, care au contribuit în mod decisiv la victoria asupra Germaniei naziste și a aliaților ei, fapt despre care mărturisesc datele din tabela 4.

Tabela 4
Numărul celor nimiciți pe teritoriile republicilor unionale în timpul ocupației totale sau parțiale

Republicile: / nimiciți: total / inclusiv copii / prizonieri:

RSFS Rusă: 5.590.794 / 18.992 / 1.715.844
RSS Ucraineană: 3.091.987 / 73.887 / 1.211.515
RSS Belorusă: 1.563.405 / 150.886 / 1.319.801
RSS Lituaniană: 402.000 / 47.831 / 340.101
RSS Letonă: 510.561 / 12.447 / 230.938
RSS Estonă: 80.593 / nu există date / 79.800
RSS Moldovenească: 70.000* / 2.901 / Peste 10.000

TOTAL: 11.309.340 / 306.944 / 4.907.999

* Notă: În afară de aceasta, românii au mînat în Transnistria (teritoriul ucrainean dintre Nistru și Bug) 240.000 de evrei, care au fost nimiciți. Același lucru s-a întîmplat și cu 25.000 de țigani.

În articol sînt prezentate datele pierderilor omenești și privitor la alte republici, însă fără a face o analiză amănunțită.

ȘEVYAKOV ALEXEI ALEXEEVICI – doctor în științe istorice, colaborator științific superior al Institutuluid de istorie a Rusiei al Academiei de Științe din Rusia.

 

 

Anunțuri

3 gânduri despre „VICTIMELE PRINTRE POPULAȚIA CIVILĂ A UNIUNII SOVIETICE ÎN TIMPUL CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

  1. Dumnezeu să-i odihnească! Este condamnabil cînd un singur om, de unde ar fi el, este ucis fără nici o vinovăţie, dar cînd stihia morţii se abate asupra unor sate întregi fapta este dezgustătoare, abominabilă. România a cunoscut ea însăşi pe propriul teritoriu cînd sate întregi de pe teritoriul Transilvaniei, pe timp de pace, fără nici o intenţie de ostilitate, au avut de suferit în urma terorii maghiare. Sunt cunoscute execuţiile cumplite din satele Ip, Trăsnea, Moisei şi multe altele.

    Sunt aici, în articolul pe care l-aţi preluat şi publicat, cîteva observaţii de făcut.

    1. Motivaţiile cuprinse în acest articol sunt mincinoase şi politizate. Nu mă refer la represalii ci la motivaţii.

    2. Vinovate pentru aceste victime sunt două state imperialiste, doi tîlhari ai Europei: URSS şi Germania nazistă care s-au înţeles ca doi tîlhari ce erau, să împartă Europa după bunul lor plac, încheind în acest scop acel tratat de neagresiune de la 23 august 1939 ca să-şi vadă în linişte de treabă pentru a-şi devora în linişte prăzile dobîndite, precum s-au înţeles.

    3. România s-a aliat cu Germania, nu din dragoste faţă de aceasta ci în scopul de a recupera teritoriile ce i-au fost smulse samavolnic cu un an înainte de un prădător mult mai puternic, URSS, neavînd din partea nimănui nici un sprijin spre a se putea apăra în faţa agresiunii sovietice de la 26 iunie 1040, în faţa unui stat tîlhăresc ce s-a făcut cu de la sine putere stăpînă asupra unor teritorii româneşti străbune. Trebuie avut în vedere că România nu putea avea nici un fel de afinităţi sau simpatii faţă de Germania lui Hitler atîta timp cît şi Germania i-a răpit din teritoriu printr-un diktat nevrednic şi a dat Ungariei partea de nord-est a Transilvaniei locuită în majoritate de populaţie românească.

    4. România era în fapt în război cu URSS, nu de la 22 iunie 1941, ci de la 26 iunie 1940, cînd în mod tîlhăreşte URSS i-a pus României cuţitul la beregată ştiind că nu mai dispune de nici un aliat pe continent pe care să se sprijine, iar cu Germania încheiase un Protocol tîlhăresc care îi permitea să se extindă peste ţările Baltice, Polonia şi România. Astfel că în perioada 26 iunie 1940 şi 22 iunie 1941 între România şi URSS nu se încheiase nici un Tratat care să reglementeze situaţia de rapt teritorial, aflîndu-ne în fapt în stare de război îngheţat cu URSS.

    5. Punerea în aplicare de către Germania a Planului Barbarosa a fost un prilej pentru România de a trece la recuperarea teritorială răpită cu un an în urmă de tîlharul de la răsărit. Recuperarea s-a făcut şi cu ajutorul Germaniei, întrucît era greu de învins un duşman care timp de un an se consolidase în teritoriul cucerit. Nici un român, în afară poate de cei cca 800 membri ai PCR existenţi atunci în România, nu s-a împotrivit continuării războiului împotriva URSS începînd cu 3 iulie 1941.

    6 Trecerea trupelor române peste Nistru s-a făcut nu în scop de cucerire ci pentru a ajuta aliatul cu ajutorul căruia îşi recuperase teritoriul dintre Prut şi Nistru în opera sa de a învinge celălalt monstru care ne terorizase decenii la graniţă.

    7 Comportamentul trupelor române faţă de populaţia de peste Nistru a fost una loială, fără abuzuri, cu excepţia unor rechiziţii de bunuri pe care o face orice armată aflată pe un teritoriu străin, aşa cum au făcut-o în fapt şi soldaţii Armatei Roşii cînd s-au aflat pe teritoriul României.

    8. Dacă Armata Română a făcut unele represalii asupra unei infime părţi a populaţiei civile de pe teritoriul cucerit sau administrat temporar, aceasta s-a întîmplat numai atunci cînd această parte a populaţiei s-a organizat în formaţiuni de partizani, iar împotriva unei părţi combatante armata trebuia să riposteze. Numai în cazul represaliilor de la Odesa răspunsul a fost dezechilibrat şi în cea mai mare parte nedrept, întrucît populaţia locală avertizase armata că subsolurile Odesei erau minate de către comunişti şi evrei.

    9. Articolul acesta, publicat pe saitul dvs. şi ticluit la Moscova, nu de dvs. d-le Obidin, cred eu, este preluat din propaganda putinistă, care prezintă atrocităţile cumplite săvîrşite pe teriteriul statelor din fosta URSS, are cel puţin o eroare majoră: pune pe acelaşi nivel al vinovăţiei toate armatele ţărilor aliate Germaniei cu acela pe care l-a ridicat SS-ul sau armata germană, ceea ce este nedrept şi departe de adevăr. Numai Germania aplica astfel de represalii disproporţionate. Doar în timpul luptelor, pe un areal restrîns, populaţia civilă să fi avut de suferit. Partizanii nu erau consideraţi populaţie civilă ci combatanţi. De cele mai multe ori ei erau spînzuraţi.

    Sănătate şi toate cele bune!

    P.S. – Să ştiţi d-le Obidin, eu apreciez adevărul şi urăsc foarte mult minciuna.
    V.

    • ”Trecerea trupelor române peste Nistru s-a făcut nu în scop de cucerire ci pentru a ajuta aliatul cu ajutorul căruia îşi recuperase teritoriul dintre Prut şi Nistru în opera sa de a învinge celălalt monstru care ne terorizase decenii la graniţă.”

      A cîta oară vă întreb: de ce în 1944 nu ați mai ajutat aliatul, de ce ați trecut de partea monstrului?

  2. Mulţumesc de întrebare. V-aş fi răspuns mai demult dar nu mi-a apărut întrebarea dvs pe caseta de e-mail din computerul meu (de fapt atenţionarea venită de la blogul dvs. nu mai apare demult, deşi bifez de fiecare dată în primul pătrăţel de lîngă butonul „Trimite un comentariu”). Am dat întîmplător peste întrebarea dvs. Iată răspunsul meu:

    Întîi pentru că nu ne-am iubit aliatul (Germania), împotriva căruia luptasem cu vreo 20 şi ceva de ani mai înainte împreună cu ţările Antantei şi în primul rînd, cot la cot cu ruşii. Dacă ne-am aliat cu fostul inamic în 1941, am făcut-o nu din dragoste sau crez doctrinar comun, ci din interes, interesul nostru, nu al Germaniei. În lume nu există nicăieri simpatii între state, există interese. Asta o ştie şi Rusia. A spus-o clar şi fără ocolişuri Talleirand cu vreo două secole în urmă. De întoarcerea armelor noastre contra Germaniei la 23 august 1944 a profitat şi coaliţia antinazistă şi în primul rînd, în mod direct, Armata Roşie a lui Stalin, care nu a mai fost nevoită să sîngereze pentru străpungerea liniei fortificate Focşani – Nămoloasa – Galaţi care a fost abandonată odată cu arestarea lui Antonescu, plus că noul aliat (URSS) a profitat şi de potenţialul armatei României, care deşi mult slăbită de pierderea fără luptă a 150.000 de ostaşi după 23 aug. 1944 cît şi de luptele anterioare, a mers alături de Armata Roşie pînă în Munţii Tatra. Că unii soldaţi români nu a mai luptat cu acelaşi entuziasm ca în 1941-1944, asta e altă poveste, şi ţine tot de interesul soldatului simplu.

    În al doilea rînd, am trecut de partea monstrului de la răsărit ca care ne luptasem pînă atunci pe viaţă şi pe moarte, tot din interes, iar nu din trădare. Odată ce Germania nu mai era în stare să menţină frontul aşa cum se angajase în momentul cînd ne-a cerut s-o însoţim peste Nistru, exista o singură soluţie, ieşirea din război. Germania se afla în dificultate pe frontul din Polonia şi ne-a lăsat fără sprijinul blindatelor cu care zăgăzuisem Armata Roşie pe linia Paşcani – Tg. Frumos – Iaşi şi le-a trimis în Polonia. Cu ce să lupţi împotriva sutelor de tancuri T34 cînd în zonă nu mai rămăsese decît cîteva blindate? Cu puşca ZB? Şi cu tunuri de 37 de mm? Să fim serioşi! Nici de tunuri grele suficiente nu mai dispuneam. Ieşirea noastră din acest război s-ar fi făcut mai devreme chiar, dacă Molotov nu o ţinea pe-a lui cu Basarabia şi nordul Bucovinei.
    Ca şi în cazul străpungerii frontului pe linia Paşcani-Tg. Frumos-Iaşi, la fel ca la Cotul Donului, vina spargerii frontului în zona armatelor române aparţinuse tot germanilor. La Cotul Donului generalii noştri au cerut insistent atunci lui Hitler ca germanii să concentreze forţe puternice pentru lichidarea capetelor de pod sovietice de la Kleţkaia şi Serafimovici de unde se putea dezvolta oricînd o ofensivă sovietică prin surprindere cu blindate, la care cele două armate române nu putea face faţă, fapt care s-a şi întîmplat pe 19 nov. 1942. Hitler s-a încăpăţînat să cucerească cu orice preţ Stalingradul, concentrînd acolo toată forţa sa de străpungere, neglijînd pericolul semnalat de generalii români. Numai Gen. Ciuikov i-a stat în cale lui Von Paulus ca să stabilească frontul pe Volga. Dacă blindatele ar fi fost trimise spre lichidarea capetelor de pod, situaţia ar fi fost alta şi nu s-ar fi ajuns la catastrofa de la Stalingrad. .

    În al treilea rînd, Hitler s-a făcut vinovat de spintecarea Ardealului la 30 august 1940, îngenunchind şi el România, dînd partea de N-E Ungariei, zonă populată cu 52% români şi 35% maghiari, în care erau cuprinse şi acele zone cu populaţie preponderent maghiară, unde ai fost d-ta astă vară, judeţele Harghita şi Covasna. Zona trebuia recucerită spre a întregi Transilvania şi în aclaşi timp România. Alături de Germania nu mai rămăsese nici o speranţă. Soldatul român, nu avea el armament modern ca să poată lupta ca nemţii, dar prost nu l-a făcut D-zeu. Odată ce l-a dezlegat conducătorii de alianţa cu nemţii, care îi şi umilise la Cotul Donului şi Stalingrad, învinuindu-l pe el de ruperea frontului, şi-a concentrat toate eforturile spre a-i alunga din ţară.

    În toate acestea nu văd nici o trădare faţă de aliatul de pînă atunci, cum vor unii prin perfidie s-o atribuie românilor. La asemenea mijloace de adaptare la noua situaţie au recurs şi italienii, dar şi ungurii, însă tentativa lor a fost dejucată de armata Wermacht-ului. Nu există cauză mai sfîntă pentru orice moldo-valah (român) decît unitatea neamului românesc. Pentru asta el a luptat cu toată fiinţa lui alături de ambii monştri. Asta trebuie s-o ştie oricine caută nod în papură ca să arunce vina trădării asupra noastră.

    Sigur, ca orice naţiune românii nu sunt perfecţi, au şi ei păcatele lor, în special păcatul lăcomiei după avere care îi îndeamnă la corupţie. Suntem totuşi împăcaţi, şi ne rîde inima de bucurie, cînd vedem că alţii sunt infinit mai corupţi decît noi. Ca să vă convingeţi, deschideţi acest link şi veţi vedea că am dreptate: https://www.youtube.com/watch?v=ER-c3Zx-hKM

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s