CÎT DE SĂRACĂ ESTE CU ADEVĂRAT MOLDOVA. STATISTICA GROAZEI, DUPĂ 25 DE ANI DE IZOLARE INTENȚIONATĂ A REGIUNII NORD-EST

Şefii administraţiei din Iaşi au prezentat date detaliate despre situaţia economică catastrofală în care se află în acest moment regiunea Moldovei.
 
Niciunul dintre guvernele României postdecembriste n-a prioritizat pentru investiţii zona Moldovei, în ciuda faptului că regiunea reprezintă 20% din suprafaţa şi populaţia ţării şi se află într-un stadiu grav de subdezvoltare. Un motiv pentru ignorarea cu intenţie a nord-estului României este reprezentat, cred analiştii politici locali, de faptul că, dintre cei 15 prim-miniştrii postdecembrişti, unul singur provine din Moldova. Este vorba despre ieşeanul Mihai Răzvan Ungureanu, care a avut însă un mandat de doar trei luni, la începutul anului 2012. Pe de altă parte, de-a lungul anilor, atât parlamentarii, cât şi liderii politici regionali au făcut un lobby ineficient la centru. Consecinţele izolării sistematice au fost sintetizate într-un raport prezentat astăzi, 5 decembrie, în cadrul unei întâlnirii între parlamentarii de Iaşi, reprezentanţi ai mediului de afaceri, şefii Primăriei Iaşi şi ai Consiliului Judeţean Iaşi: – 3% din investiţiile străine în România; – 7% din cifra de afaceri a României; – 4,7% din exporturile României; – 29% indicele de disparitate al PIB/locuitor faţă de media UE; – 17% din salariul mediu al UE; – 58% din populaţie locuieste în mediul rural, majoritatea fără canalizare si apă curentă; – 40% drumuri de pământ, 15% drumuri asfaltate, 45% drumuri pietruite în Zona Metropolitană Iasi – Pol de Dezvoltare.

627x0
Tabelul sărăciei: judeţul Iaşi, comparativ cu Regiunea Nord-Est

Scopul dezbaterii a fost găsirea unei metode eficiente pentru promovarea proiectului autostrăzii în faţa Guvernului Victor Ponta. Proiectul autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi, considerat vital pentru scoaterea Moldovei din sărăcie, n-a fost introdus în masterplanul pentru transport revizuit în urmă cu câteva zile de către consultanţii angajaţi de Ministerul Transporturilor, condus de Ioan Rus. În schimb, a fost pomenit proiectul unei şosele rapide, care ar urma să fie construit abia după anul 2020. Odată aprobat prin ordonanţă de Guvern, masterplanul pentru transport va servi drept instrument pentru prioritizarea investiţiilor în perioada 2014-2020. Pe de altă parte, în campanie electorală, ministrul Ioan Rus a vorbit despre necesitatea autostrăzii Est – Vest susţinând că există resurse pentru realizarea acesteia până în 2018. „Master Planul de Transport, în forma actuală, configurează două Românii: 90% din investiţii se vor realiza în SV Transilvaniei şi Muntenia (infrastructură rutieră, feroviară etc.). 10% din investiţii – pentru NE Transilvaniei şi Moldova. Moldova, nord-estul Ardealului şi Republica Moldova vor fi condamnate la sărăcie şi izolare pentru încă 20 de ani, perioadă în care discrepanţele se vor accentua. Riscuri: •rată şi mai redusă a investiţiilor străine; •accentuarea migraţiei (populaţia tânără şi activă va căuta oportunităţi în alte regiuni sau state) ; •scăderea atractivităţii turismului în regiune; •Izolarea de facto a Republicii Moldova şi a Ucrainei; •reducerea indicatorilor macro-economici (PIB, exporturi, importuri ş.a.)”, a explicat Cristian Adomniţei, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi. La această oră, circulaţia se face pe drumuri cu trasee sinuoase, cu pante ridicate, aglomerate, pe care circulă si biciclete, căruţe si tractoare. Pe traseul Iaşi – Oradea trebuie traversate circa 120 de localităţ, dintre care doar 3-4 au centuri ocolitoare. „Traseul prevăzut pentru Moldova (Tg. Mures – Iaşi – Chişinău) este înlocuit ca prioritate cu o autostradă Braşov-Bacău finanţată de la bugetul de stat, care este greu de justificat logic, financiar şi profesional, care are un efect minim pentru dezvoltarea Moldovei atât timp cât intră cu doar 70 de kilometri în regiune (Oneşti-Bacău). Distanţele dintre principalele oraşe ale regiunii şi Bacău sunt cele mai mari posibile, iar ocolul pe care l-ar face transportatorii pentru a ajunge, de exemplu, la Viena ar fi de 180-200 de kilometri pe sens, respectiv de 400 de kilometri în total”, a precizat Paul Butnariu, preşedintele Camerei de Comerţ Iaşi.

66666666666666666666666

75 de parlamentari din regiunea Moldovei au semnat un memoriu referitor la autostradă pe care-l vor înainta membrilor guvernului: ”Noi, preşedinţii de Consilii Judeţene din Regiunea Nord-Est, parlamentarii şi aleşii locali din judeţele Regiunii Nord-Est, suntem primii chemaţi să realizăm împreună autostrada Moldova – Transilvania. Noi suntem cei care trebuie să susţinem, pe toate căile şi independent de apartenenţa politică, includerea Autostrăzii Moldova – Transilvania în Master Planul General de Transport al României 2014-2020. Prin această rezoluţie vrem să transmitem cel mai clar mesaj către Guvern şi Parlament pentru reintroducerea de urgenţă a autostrăzii Moldova – Transilvania (Târgu-Mureş – Ditrău – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni) în Master Planul General de Transport (MPGT) al României. Având în vedere faptul că: * Regiunea Nord-Est este cea mai săracă regiune a României şi a Uniunii Europene; * actuala distribuţie a investiţiilor în infrastructură, aşa cum este reflectată în versiunea curentă a Master Planului General de Transport, este total disproporţionată, doar 10% din fonduri fiind alocate Regiunii Nord-Est şi Nord-Estului Transilvaniei, ceea ce va conduce la adâncirea profundă a decalajelor inter-regionale; * dezvoltarea economică a oricărei zone este strict dependentă de infrastructură; * Autostrada Moldova – Transilvania este de o importanţă capitală în vederea apropierii Republicii Moldova de Europa şi un factor determinant în procesul integrării acesteia în Uniunea Europeană, cerem, împreună cu celelalte patru milioane de locuitori ai Regiunii, convocarea de urgenţă a Comitetului de elaborare şi de monitorizare a Master Planului General de Transport în vederea includerii în varianta finală a acestuia, printre proiectele prioritare ale României, a Autostrăzii Moldova – Transilvania ( (Târgu-Mureş – Ditrău – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni). Solicităm ca acest lucru să se întâmple înainte de aprobarea, de către Guvern, a documentului final. Înţelegem că o eventuală lipsă de reacţie a autorităţilor responsabile reprezintă o condamnarea a Regiunii Nord-Est şi a Moldovei de peste Prut, pentru alte câteva zeci de ani, la sărăcie şi izolare. „Autostradă pentru Moldova” trebuie să fie proiectul de ţară cu care să celebrăm 2018 şi cu care să păşim, cu adevărat, într-o Europă care apreciază unitatea şi solidaritatea în aceeaşi măsură cu diversitatea”.

Sursa:

http://adevarul.ro/locale/iasi/cat-saraca-adevarat-moldova-statistica-groazei-25-ani-izolare-intentionata-regiunii-nord-est-1_5481e030a0eb96501e662690/index.html

Anunțuri

Un gând despre „CÎT DE SĂRACĂ ESTE CU ADEVĂRAT MOLDOVA. STATISTICA GROAZEI, DUPĂ 25 DE ANI DE IZOLARE INTENȚIONATĂ A REGIUNII NORD-EST

  1. Bun găsit Yura!
    Acum cănd se apropie data de 24 ianuarie, ziua Unirii Principatelor româneşti, Moldova (ce mai rămăsese din ea după hăcuirea ei de către vecinii flămînzi după teritorii străine), şi Muntenia, iată cine se temeau mai mult pentru Unirea românilor.

    „Documentul care atestă că MARILE PUTERI se temeau de UNIREA ROMÂNILOR încă de la 1547 glăsuieşte că cu peste jumătate de secol înainte prima unire a românilor, realizată de către Mihai Viteazul, o comisie regală habsburgo-ungară făcea o cercetare asupra cămării de sare din Maramureş şi trăgea o concluzie „periculoasă” pentru regimul austro-ungar. Românii din Maramureş să profite de ocazia potrivită şi să se unească împreună cu Moldova.

    Documentul se numeşte „Despre starea de acum a Cămării Sării Maramureșene, după cercetarea făcută de comisarii majestății regești Blasius de Petrovaradin, prepozit de Jazo și Georgius Werner, căpitanul (prefectul) cetății Șaroș, în luna septembrie a anului Domnului 1547” şi conţine următorul paragraf:

    „De fapt, fiindcă cea mai mare parte dintre locuitorii comitatului Maramureș sunt români, și deoarece se potrivesc cu moldovenii la limbă, la religie și la obiceiuri, există pericolul să se întâmple ca acest comitat, încetul cu încetul, intrând pe furiș în Moldova, să se înstrăineze cu timpul, cu vreo ocazie, de regat [Ungaria habsburgică]”.

    Documentul a fost discutat de către Academicianul Ioan-Aurel Pop în cadrul conferinţei „Maramureşul…intrând pe furiş în Moldova” – reflecţii pe marginea unor tendinţe de unire românească din secolul al XVI-lea, găzduită de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

    Citiţi tot articolul în: http://activenews.ro/documentul-care-atesta-ca-marile-puteri-se-temeau-de-unirea-romanilor-inca-de-la-1547_1869379.html
    Sănătate şi toate cele bune!
    V.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s