UN DOCUMENT CU PRIVIRE LA LANSAREA UNEI GRUPE DE PARAȘUTIȘTI SOVIETICI ÎN ROMÂNIA (JUDEȚUL IAȘI) ÎN LUNA IULIE 1941

După primul război mondial tactica și startegia militară s-au dezvoltat din ce în ce mai mult, fiecare țară încercînd să-și dezvolte o industrie proprie de armament și tipuri de arme cît mai variate. Printre acestea din urmă s-a numărat și posibilitatea ca unități sau subunități de infanterie să fie transportate cu avionul și lansate cu parașuta pe teritoriul inamic pentru a ocupa prin surprindere, un punct strategic și a-l menține pînă la venirea trupelor proprii. În funcție de stat aceste unități au fost denumite trupe de parașutiști, aeropurtate, aerotransportate, desant, etc., iar primul stat, care a înființat asemenea tip de armă a fost URSS, la sfrîșitul anilor ’20. După modelul sovietic, în anii ’30 Germania a înființat și ea unități de acest profil, fiind urmată de Marea Britanie și Franța.

De la începutul ostilităților dintre România și URSS (22 iunie 1941) aceasta din urmă a apelat la trimiterea de parașutiști în spatele trupelor române pentru dezorganizarea transporturilor și infrastructurii, pentru acte de sabotaj și pentru semnalizarea către aviația sovietică a orașelor și aglomerărilor de trupe româno-germane. Cum linia frontului a fost, în primă fază, pe Prut și se deplasa spre Nistru, comandamenul sovietic a descis ca parașutiștii să fie lansați în zona Moldovei și în Dobrogea. În acest context, zona centrală a Moldovei a devenit un teren de luptă între echipele aeropurtate sovietice și autoritățile române. Lor li s-au opus, în primul rînd, jandarmii, care au intervenit în urmărirea și capturarea echipelor lansate din avioane, elemente ale armatei, poliției și serviciilor de informații, împreună cu populația din zonă.

Parașutiștii au reprezentat din totdeauna o armă de elită, un grup de oameni care trebuie să aibă o foarte srînsă coeziune sufletească, o pregătire militară de excepție și, nu în ultimul rînd, conștiința actului de sacrificiu pe care trebuie să-l facă într-un eventual conflict militar. Armata română, de-a lungul timpului, nu a ținut pasul cu celelalte armate privind înzestrarea și capacitățile de luptă operative, una din dovezile elocvente fiind lipsa trupelor de parașutiști, desant sau aeropurtate pînă la 10 iunie 1941 cînd a fost înființată prima companie de parașutiști. Ulterior, se vor mai înființa cîte o companie în 1942 și 1943, toate cele trei subunități fiind reunite în batalionul 4 parașutiști din cadrul unităților de baraj aerian.

În acest context, documentele de arhivă aduc la iveală atît interesul și obiectivele parașutiștilor sovietici lansați pe teritoriul românesc, cît și lupta dusă de autorități pentru descoperirea și anihilarea acestora. Uneori, informații extrem de interesante au fost oferite chiar de către prizonieri, fapt care a permis luarea unor măsuri sporite de siguranță de către jandarmi, polițiști și unitățile militare. Un asemenea document, emis de Perfectura județului Iași la 5 august 1941, prezintă modul în care au fost identificați și neutarlizați doi parașutiști sovietici în zona Podu Iloaei. Din cercetările primare efectuate, s-a putut stabili că cei doi făceau parte dintr-un grup de 6, lansați pe 24 iulie 1941 în zona pădurii Mîdîrjac. Totodată, au fost aflate și date interesante, privind numărul parașutiștilor și al grupelor lansate pînă atunci, precum și sarcinile primite la plecarea în misiune. Conform informațiilor, 360 de parașutiști sovietici se aflau în așteptarea primirii de misiuni în România, iar în perioada 10-20 august 1941 erau preconizate lansări în mai multe puncte, printre care și în zona Iași-Vaslui. Documentul a fost apreciat la București, unde cineva a adnotat, la 7 august 1941: ”Raport interesant. Se va compara cu informațiile din alte surse. Se va exploata”. Analiza organelor de securitate asupra activității parașutiștilor sovietici a reliefat că aceștia nu și-au îndeplinit sarcinile primite la plecarea în misiune. Cauzele au fost multiple, dar cele mai evidente au fost lipsa coeziunii sufletești, lipsa de omogenitate între membrii grupelor și lansarea greșită din avion, fie departe de zona de acțiune, fie departe unul de altul. Concluzia a fost aceea că toate acțiunile subversive au fost anihilate, ceea ce a reprezentat un succes incontestabil al organelor de ordine publică și siguranță, care aveau în atribuții descoperirea, urmărirea și distrugerea parașutiștilor inamici.

Prezint, în continuare, un document de arhivă care arată una din aceste acțiuni, petrecută în județul Iași și încununată de un dublu succes: unul militar, de anihilare, iar altul informativ, prin care s-au obținut date importante privind alte lansări de parașutiști în România.

”Confidențial
Prefectura Județului Iași – Cabinetul Prefectului
Nr. 1387/Cab./5 august 1941
către
Președinția Consiliului de Miniștri-Serviciul Central de Informații
București

Urmare la raportul nostru nr. 1379 din 4 august a. c.:
Avem onoare a raporta că, din cercetările făcute de către dl. comandant al Legiunii de Jandarmi Iași-județ asupra prinderii celor doi parașutiști în apropierea comunei Podul Iloaei, s-au constatat următoarele:
O poteră formată din plutonierul major Ursache, șeful secției de jandarmi Podul Iloaei, șapte jandarmi, mai mulți premilitari și locuitori, la ora 4 dimineața, în ziua de 3 August a. c., a prins, într-un lan de floarea soarelui de pe moșia Holm, doi parașutiști îmbrăcați în uniforme militare românești. Somați de către jandarmul sergent Guzgă Constantin, care i-a descoperit, aceștia au sărit în picioare și au început să tragă cu revolverele în jandarm. Jandarmul, făcînd uz de armă, a împușcat în maxilarul drept pe parașutistul Nicolae Ștefanovici Petrov, care a căzut jos. Al doilea parașutist, Munteanu Grigore, deși lovit de jandarm, a încercat să fugă, însă locuitorii ce formau potera i-au ieșit înainte. Văzîndu-se înconjurat, parașutistul și-a tras un foc de revolver și a căzut mort. Ambii parașutiști au fost duși la secția de jandarmi și de acolo la spitalul din Podul Iloaei.
După ce a fost pansat de medic, comandantul Legiunii de Jandarmi a luat declarația parașutistului rănit, printr-un interpret, acesta neștiind românește. Din declarația scrisă reies următoarele:
Parașutistul mort se numește Munteanu Grigore, originar din Chișinău și era șeful parașutiștilor din grupul de 6, care au fost lansați cu parașutele din avion pe dealul mare de lîngă pădurea Mîdîrjac, în ziua de 24 iulie a. c. Parașutistul rănit se numește Nicolae Ștefanovici Petrov, originar din Odessa. Primul este moldovean, al doilea rus.
Grupa de parașutiști a fost îmbarcată în avion în noaptea de 24 Iulie a. c. în orașul Voznesesk și, după ce au fost lansați din avion, s-au împărțit în două: patru s-au dus în direcția Ciurea, iar ceilalți doi, prinși, înspre calea ferată și gara Podul Iloaei. Parașutiștii prinși nu au apucat a pune dinamita pe calea ferată. Asupra lor s-au găsit: două revolvere, două cuțite mari, opt grenade, aproximativ 6 kg de dinamită, cartușe, rachete, o hartă militară rusească, una busolă, un carnet cu însemnări zilnice de activitatea lor. Parașutistul rănit mai declară că, în România, s-au mai lansat parașutiști în următoarele puncte:
– 6 la Hăndrești, județul Roman;
– 12 la Schitul Slavnic, pădurea Voinești, județul Iași;
– 12 la Bartricești, județul Roman;
– 12 la Buhăești, județul Vaslui;
– 8 la Oșlobeni, județul Neamț.
Total: 50 [parașutiști]

Cei 12 parașutiști de la Voinești au fost lansați în două rînduri, o grupă de 6 la data de 10 Iulie [1941] și altă grupă de la 6 la 24 Iulie [1941]. Toți 12 aveau misiunea să treacă Siretul și să se ducă în regiunea liniei ferate Roman – Pașcani. Cei 6 parașutiști de la Hăndrești trebuiau să ia direcția spre calea ferată Cucuteni – Dorohoi. Toți aveau misiunea de a distruge calea ferată și tunelul, precum și podurile C. F. R. Toți sînt înarmați cu revolvere, cuțite, cîte 4 grenade [și] cîte 4 kg de dinamită. Fiecare grupă de cîte 6 are și cîte un aparat de radio-emisiune. După îndeplinirea misiunii, toți trebuiau să se adune la Prut, între Țuțora și Costuleni, pentru a trece, prin Basarabia, în Rusia.
În orașul Voznesesk sînt pregătiți 360 de parașutiști, dintre care 15 femei. Toți sunt îmbrăcați în haine militare românești, luate de la prizonierii români, iar 50% din ei sunt moldoveni basarabeni. Între 10 și 20 August [1941] vor fi trimiși alți parașutiști, în diferite puncte, pe care nu le cunoaște, precum și în regiunea Iași-Vaslui.
Toate locurile unde au fost lansați parașutiști au fost indicate de parașutistul rănit pe harta rusească ce a fost găsită asupra sa. I s-a luat declarație amănunțită deoarece, după afirmația doctorului, parașutistul fiind rănit grav nu mai are mult de trăit. În timp ce scria i s-a făcut rău și a întrerupt astfel scrisul.
În noaptea de 3/4 August a. c. jandarmii din comuna Grajduri au prins un parașutist în pădurea Cărbunari. Din cercetările făcute de către dl. comandant al legiunii de Jandarmi la fața locului, s-au stabilit următoarele: în satul Valea Satului, comuna Grajduri, a fost prins un individ străin de sat, îmbrăcat în uniformă militară românească, care întreba pe elevul Cocea unde poate găsi ceva de mîncare. Șeful postului de jandarmi Grajduri somîndu-l să se legitimeze, acesta a declarat că se numește Romanenco Ioan și că este parașutist sovietic. Este originar din orașul Tighina, în vîrstă de 21 ani [și] a urmat școala de parașutiști în Rusia. În noaptea de 23/24 Iulie a. c., la ora 24, a fost îmbarcat, împreună cu alți 5 parașutiști, din orașul Voznesesc, cu destinația România. Ajunși deasupra teritoriului României, în dimineața zilei de 24 Iulie a. c., la ora două, au fost lansați într-o pădure, la 10 km sud de satul Popești, județul Iași. Aterizați pe sol, s-au întîlnit numai 4 și, după o așteptare de trei zile, au plecat în direcția [comunei] Grajduri, cu intenția de a ajunge în regiunea Vaslui, Huși și Bîrlad. Timp de 10 zile s-au alimentat din proviziile ce aveau asupra lor și cu lapte cumpărat de la locuitori. Întrebați de populație, evitau convorbiri lungi și spuneau că sunt ostași români veniți de pe front. Ajunși în comuna Grajduri-Valea Satului și terminîndu-li-se proviziile, individul Romanenco Ioan, care știe românește, a fost trimis să cumpere alimente și astfel a fost prins și arestat. La percheziția corporală s-au găsit asupra lui următoarele obiecte: un revolver ”Parabelum”; două grenade cu focoase; 30 cartușe revolver; un aparat de radio-emisiune distrus; un bidon pentru apă; un sac de merinde; suma de 3310 lei.
Pentru prinderea celorlalți 3 parașutiști, care au dispărut în întuneric, s-au luat măsuri intense de cercetare în întreaga regiune. Individul Romanenco Ioan a fost înaintat Marelui Cartier General, Secția II-a, împreună cu actele dresate.
Se continuă raziile pe întreg teritoriul județului pentru prinderea tuturor parașutiștilor care, după declarațiile parașutiștilor prinși, au fost lansați în noaptea de 23/24 Iulie a. c.

Prefectul Județului Iași
/ss/ colonel D. Captaru
(Arhivele Naționale Istorice Centrale, fond Președinția Consiliului de Miniștri – Cabinetul Militar Ion Antonescu, dosar 375/1941, f. 189-193).

Sursă: revista ”Acta Moldaviae Meridionalis”, XXVIII-XXIX (vol. 2), 2007-2008, p. 222- 226.

Anunțuri

2 gânduri despre „UN DOCUMENT CU PRIVIRE LA LANSAREA UNEI GRUPE DE PARAȘUTIȘTI SOVIETICI ÎN ROMÂNIA (JUDEȚUL IAȘI) ÎN LUNA IULIE 1941

  1. Iată un articol demn de a concura articolele dvs. cu povestirile autorului acela bulgar.
    Azi s-au împlinit 96 de ani de la explozia din Parlamentul României cînd la 8 dec. 1920, o grupă de 3 evrei, antrenaţi în URSS au pus o bombă artizanală care au făcut 5 victime, 4 morţi şi un rănit. Şi acest atentat a fost un succes sovietic aşa cum au mai fost şi multe altele. Sovieticii erau experţi în astfel de isprăvi pentru care se pot felicita.
    http://ioncoja.ro/textele-altora/max-goldstein-cu-o-ura-cumplita-pentru-tot-ce-era-romanesc/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s