OPERAȚIUNEA IAȘI-CHIȘINĂU. 22 AUGUST 1944

rumap2m

Această postare face parte dintr-un șir de articole despre operațiunea Iași-Chișinău (20-29 august 1944):
Începutul se află aici:
1. PREGĂTIREA OPERAȚIUNII IAȘI-CHIȘINĂU (I) https://razboiulpentrutrecut.wordpress.com/2014/06/25/pregatirea-operatiunii-iasi-chisinau-i/
2. PREGĂTIREA OPERAȚIUNII IAȘI-CHIȘINĂU (II) https://razboiulpentrutrecut.wordpress.com/2014/06/28/pregatirea-operatiunii-iasi-chisinau-ii/
3. PLANURILE OPERATIVE ALE FRONTURILOR AL 2-LEA ȘI AL 3-LEA UCRAINENE PENTRU OPERAȚIUNEA IAȘI-CHIȘINĂU (I) https://razboiulpentrutrecut.wordpress.com/2014/07/02/planurile-operative-ale-fronturilor-al-2-lea-si-al-3-lea-ucrainene-pentru-operatiunea-iasi-chisinau-i/
4. PLANURILE OPERATIVE ALE FRONTURILOR AL 2-LEA ȘI AL 3-LEA UCRAINENE PENTRU OPERAȚIUNEA IAȘI-CHIȘINĂU (II) https://razboiulpentrutrecut.wordpress.com/2014/07/09/1342/
5. 20 AUGUST 1944. OPERAȚIUNEA IAȘI-CHIȘINĂU ÎNCEPE https://razboiulpentrutrecut.wordpress.com/2014/07/10/20-august-1944-operatiunea-iasi-chisinau-incepe/
6. OPERAȚIUNEA IAȘI-CHIȘINĂU. 21 AUGUST 1944 https://razboiulpentrutrecut.wordpress.com/2014/07/21/operatiunea-iasi-chisinau-21-august-1944/

Din ordinul comandantului Frontului al 2-lea Ucrainean în dimineața zilei de 22 august 1944 la ofensivă trecea armata a 4-a de gardă, aflată pe flancul stîng, care, împreună cu armata a 52-a și corpul al 18-lea de tancuri trebuia să acționeze pe frontul intern al încercuirii. Corpul al 18-lea de tancuri a primit sarcina să înainteze rapid în direcția Huși și să se unească în acest raion cu trupele Frontului al 3-lea Ucrainean. Pe frontul extern al încercuirii o lovitură puternică în profunzime era dată de armata a 6-a de tancuri și armata a 27-a. În urma lor înaintau trupele din eșalonul al 2-lea al Frontului și unitățile din rezervă. În partea dreaptă, protejînd gruparea principală de asalt al Frontului, în condițiile grele ale terenului muntos și păduros, trebuiau să atace trupele armatei a 7-a de gardă și ale grupului de cavalerie și mecanizat.

Sarcina principală a grupării de asalt al Frontului al 3-lea Ucrainean era desfășurarea ulterioară a spargerii frontului, învăluirea flancului drept al armatei a 6-a germane și ieșirea în fața căilor de retragere a grupării chișinăuiene a inamicului. Eforturile principale ale Frontului erau îndreptate spre ieșirea cît mai rapidă la rîul Prut și realizarea joncțiunii cu unitățile Frontului al 2-lea Ucrainean. Din această cauză comandantul Frontului a întors corpul al 4-lea de gardă mecanizat, care înainta în sectorul armatei a 46-a, în direcția Nord-Vest. De asemenea toate armatele Frontului trebuiau să lupte nu doar ziua, ci și noaptea, formînd pentru aceasta detașamente întărite.

Sub semnul îndeplinirii acestor sarcini acțiunile militare s-au desfășurat cu o nouă intensitate în zilele următoare, pînă pe 24 august. Operațiunea evolua în același ritm impetuos.

Pe 22 august armata a 6-a de tancuri, respingînd numeroasele contraatacuri ale inamicului, a avansat cu circa 40 de km, a ieșit pe linia rîului Bîrlad, nepermițînd inamicului să formeze acolo o poziție de apărare, iar noaptea a întrat în orașul Vaslui.

Tinzînd să zădărnicească sau cel puțin să încetinească ofensiva trupelor sovietice, generalul Guderian, precum se menționează în jurnalul acțiunilor militare al grupului de armate ”Ucraina de Sud”, a propus comandantului flotei a 4-a aeriene germane să arunce în luptă împotriva armateia 6-a de tancuri forțele princiale ale aviației. Și în primele două zile centrul de greutate al acțiunilor flotei aeriene germane s-a aflat în fâșia ofensivei Frontului al 2-lea Ucrainean. Însă aviația germană nu a reușit să zădărnicească și nici chiar să încetinească ofensiva armatei a 6-a de tancuri.

În această zi a obținut succese semnificative corpul al 18-lea de tancuri, care înainta în fața armatei a 52-a. În dimineața zilei el a terminat spargerea poziției inamicului de pe înălțimile de la Sud de Iași, asupra cărora preventiv a fost dată o lovitură masivă cu forțele unui corp de aviație de bombardament, fapt care a ușurat ofensiva trupelor de infanterie. În continuare, ocolind centrele de rezistență, unitățile de avangardă ale corpului au străbătut o distanță de 50 de km și au ajuns în împrejurimile orașului Huși. Brigada a 170-a de tancuri a ocupat trecerile peste rîul Crasna la 5 km mai la nord de Huși, adică în calea retragerii trupelor grupării chișinăuene germane.

Armata a 4-a de gardă, spărgînd linia apărării inamicului pe un front cu o lărgime de 22 de km, a reușit să înainteze pe unele direcții pe o distanță de 25 de km și a pus stăpînire pe două treceri peste Prut. Acțiunile acestei armate au zădărnicit calculele nemților de a efectua o retragere planificată și au acoperit flancul stîng al armatei a 52-a de contraatacurile neîncetate ale inamicului. Acest fapt era important încă și din cauza, că în caz contrar nemții s-ar fi năpustit asupra armatei a 52-a cu forțe încă și mai mari și nu i-ar fi permis acesteia să ajungă în regiunea Hușilor.

Succesul obținut în această zi a avut o mare importanță pentru desfășurarea ofensivei Frontului. Anume pe 22 august a fost înfrîntă voința inamicului de rezistență, și el a renunțat definitiv la încercările de a restabili situația inițială. Prima sarcină a operațiunii – spargerea apărării inamicului între Siret și Prut – a fost îndeplinită în întregime. Gruparea de asalt al Frontului al 2-lea Ucrainean a ieșit la spațiul operațional și a început urmărirea inamicului. În trei zile de lupte trupele Frontului au zdrobit 11 divizii române și 4 germane. Unitățile armatei a 5-ea de aviație au nimicit 114 avioane de-ale inamicului.

Bilanțul primelor trei zile ale operațiunii a fost tras în ordinul Comandantului Suprem I. V. Stalin, adresat comandantului Frontului al 2-lea Ucrainean. Din acest ordin, care în seara zilei de 22 august a fost transmis la radio, întreg globul pămîntesc pentru prima dată a auzit de operațiunea Iași-Chișinău. În acest ordin se spunea: ”Trupele Frontului al 2-lea Ucrainean, trecînd la ofensivă, sprijinite de loviturile masive ale aviației și artileriei, au spart apărarea puternică și adînc eșalonată la Nord-Vest de orașul Iași și în trei zile de lupte ofensive au înaintat pe o distanță de 60 de km, lărgind spărtura în front pe o lungime de 120 de km. În decursul ofensivei unitățile frontului prin asalt au pus stăpînire pe importantele puncte de sprijin ale inamicului – orașele Iași, Tîrgu Frumos, Ungheni și prin luptă au cucerit peste 200 de localități”.

La fel de impresionante erau și succesele Frontului al 3-lea Ucrainean. Vorbind la mod figurat, în această perioadă acțiunile Fronturilor sovietice reprezentau două baroase imense în mînile unor meșteri iscusiți, care prelucrau o bucată de fer încins. Acum conturarea liniilor frontului mărturisea clar, că din clipă în clipă germano-românii vor fi încercuiți. Se apropia clipa, pentru care se pregăteau toți – de la general la simplu soldat.

Foarte hotărît a acționat în ziua de 22 august corpul al 7-lea mecanizat. El tot timpul mergea înaintea infanteriei armatei a 37-a, nimicind unitățile răzlețite ale inamicului care încă mai opuneau rezistență, semănînd panică în spatele frontului și dezorganizînd conducerea. Manevrarea curajoasă a unităților a permis corpului să înainteze pe o distanță d e80 de km și să iasă în zona satului Gura-Galbenei. Acest marș excelent a influențat foarte mult desfășurarea ulterioară a operațiunii.

Înainta cu succes și corpul al 4-lea de gardă mecanizat. La orele 10 de dimineață el a pus stăpînire pe Tarutino. În această localitate doar cu cîteva ore mai devreme se afla dislocat statul-major al armatei a 6-a germană. Îndeplinind o sarcină nouă, pusă de comandantul Frontului, din zona Tarutino corpul a întors spre direcția Comrat, Leova.

În timp ce trupele care au spart linia frontului se aflau deja departe spre vest, pe partea dreaptă a direcției loviturii principale, aproape că în spatele frontului unităților sovietice, în mînile nemților continua să rămînă orașul Bender. Considerînd, că anume în direcția Bender-Chișinău va fi dată lovitura principală de către trupele sovietice, germanii au fortificat foarte mult împrejurimle orașului și ale cetății. Aici s-a format un centru puternic de apărare.

Însă lovitura principală a Frontului al 3-lea Ucrainean a trecut pe lîngă Bender. Garnizoana germană, care stătea la adăpostul pereților cetății, s-a pomenit în fața pericolului de a fi încercuită. De pe platourile de la Nord de Bender trupele sovietice deja începeau luptele pentru oraș.

Iar pe flancul stîng al Frontului în acest timp armata a 46-a practic de sine stător petrecea o operațiune pentru a încercui armata a 3-a română. În grupul special de debarcare au întrat brigăzile a 83-a și a 255-a de infanterie marină, un batalion separat de infanterie al Flotilei Militare Dunărene, regimentul al 3-lea separat de motociclete, batalionul al 252-lea de automobile amfibii, două batalioane de pontonieri și vedetele trupelor de grăniceri. Aceste forțe și trebuiau să forțeze limanul Nistrului, care avea o lărgime de 10-11 km.

În noaptea spre 22 august mijloacele de transport și-au pornit calea spre punctele de debarcare. Vedetele blindate, pentru a distrage atenția inamicului de la acțiunile acestor grupuri, au deschis focul asupra limbii Bugaz. Avioanele sovietice au bombardat garnizoana germană din Bugaz.

Descoperind vasele grupei de debarcare, germanii au deschis asupra lor un foc puternic. Au răspuns și vedetele sovietcie, care s-au apropiat de mal la o distanță de 600-800 de m. Comandamentul sovietic a introdus în luptă un nou detașament de vedete blindate. Ele s-au apropiat de Cetatea Albă și după o luptă care a durat 4 ore au cucerit debarcaderele.

În aer nu înceta vuietul avioanelor armatei a 17-a de aviație sovietică. Ele observau neîncetat situația pe întreaga linie a frontului, și anume datele despre inamic, căpătate de aviatori, au permis trupelor sovietice să înceapă la momentul potrivit urmărirea inamicului. Din această clipă grupele de avioane de asalt, bombardiere și chiar avioane de vînătoare atacau necontenit coloanele inamicului, provocîndu-i pierderi și reținînd mișcarea lui. În afară de aceasta, aviația distrugea trecerile peste rîuri în calea retragerii germano-românilor și nimicea forța vie și tehnica, care se aduna lîngă treceri. În ziua de 22 august armata a 17-a de aviație a efectuat peste 1600 de raiduri.

În ansamblu în a treia zi a operațiunii Frontul al 3-lea Ucrainean a obținut rezultate foarte mari. Corpurile lui mecanizate au pătruns adînc în interiorul frontului inamic și au ieșit la linia Comrat-Gura Galbenei, care avea o lungime de 50 de km. Armata a 3-a română era izolată complet de armata a 6-a germană. Ultima în genere se afla în fața pericolului de a fi încercuită între Nistru și Prut, deoarece gruparea de asalt al Frontului al 2-lea Ucrainean, mai ales armata a 6-a de tancuri și corpul al 18-lea de tancuri, care deja ajunseseră în zona orașelor Vaslui și Huși, au învăluit-o din partea de Vest și de Sud-Vest.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s