PLANURILE OPERATIVE ALE FRONTURILOR AL 2-LEA ȘI AL 3-LEA UCRAINENE PENTRU OPERAȚIUNEA IAȘI-CHIȘINĂU (II)

rumap2m

Partea I

Pentru desfășurarea operațiunii Iași-Chișinău urmau să fie folosite forțe importante de trupe blindate: armata a 6-a de tancuri, patru corpuri separate de tancuri și mecanizate, brigăzi și regimente separate de tancuri și artilerie autopropulsată. Se planifica, că armata de tancuri, corpurile mecanizate și de tancuri vor fi folosite pentru a exploata succesul armatelor de infanterie după spargerea de către acestea a apărării tactice a inamicului. Eforturile corpului al 18-lea de tancuri al Frontului al 2-lea Ucrainean și corpului al 7-lea mecanizat al Frontului al 3-lea Ucrainean urmau să fie îndreptate spre aceea, ca să ajungă cît mai repede la Prut, să pună stăpînire pe trecerile peste rîu în zona Huși-Fălciu și să încheie încercuirea grupării inamice de lîngă Chișinău. Lovind în direcția Vaslui-Focșani armata a 6-a de tancuri al Frontului al 2-lea Ucrainean trebuia să depășească liniile de apărare din spatele frontului și să asigure înaintarea forțelor principale ale Frontului în adîncul României. Corpul al 23-lea de tancuri și corpul al 5-lea de gardă de cavalerie urmau să fie folosite pentru acțiunile pe direcția Roman, pe flancul drept al grupării de șoc a Frontului.
Corpul al 4-lea de gardă mecanizat al Frontului al 3-lea Ucrainean după ce va cuceri Tarutino, urma să acționeze, în funcție de împrejurări, sau în direcția nord-vest sau sud-est. Prin urmare, corpurilor de tancuri și mecanizate le erau rezervate rolurile principale în încercuirea grupării chișinăuene a inamicului. În continuare ele urmau să participe la lichidarea ei în colaborare cu trupele de infanterie. Iar armata a 6-ea de tancuri urma să desfășoare în mod impetuos ofensiva în direcția sud.

Un rol nu mai puțin important era atribuit trupelor blindate și în timpul spargerii apărării. Diviziile de infanterie din primul eșalon erau completate cu brigăzi separate de tancuri și regimente de artilerie autopropulsată. Pe Frontul al 2-lea Ucrainean sectorului de 16 km de spargere a liniei defensive principale îi reveneau 270 de mașini de război. Aceasta însemna că pe un kilometru de front erau circa 17 tancuri și tunuri autopropulsate. Pe Frontul al 3-lea Ucrainean densitatea blindatelor era puțin mai mică.

În unele cazuri comandanții Fronturilor determinau personal numărul tancurilor care urmau să susțină infanteria unei sau altei divizii. Așa se întîmpla, de pildă, în Frontul al 2-lea Ucrainean. Aici trezea îngrijorări rîul Bahlui. Reținerea cuceririi trecerilor peste acest rîu amenința introducerea în luptă la momentul potrivit a armatei a 6-a de tancuri și desfășurarea planică a întregii operațiuni. De aceea comandantul Frontului a ordonat comandantului armatei a 27-ea generalului-locotenent S. G. Trofimenco să întărească divizia a 206-ea de infanterie cu o cantitate mai mare de tancuri și tunuri autopropulsate. Acest fapt trebuia să asigure un atac rapid în direcția rîului, cucerirea trecerii peste Bahlui în zona Podului-Iloaei și menținerea ei pînă la sosirea armatei a 6-a de tancuri. Divizia a 206-a a fost completată cu 56 de tancuri și tunuri autopropulsate, pe cînd celelalte divizii din primul eșalon al acestei armate aveau 36 de mașini de război.

Din experiența operațiunilor precedente se știa, că tancurile care sprijineau nemijlocit infanteria erau fărîmițate de către comandanții diviziilor și regimentelor în grupuri mici, lăsînd căte 3-5 tancuri în rezervă. Prin urmare în atac împreună cu infanteria înainta un număr mic de tancuri, și inamicul lupta cu ele cu ușurință. Luînd în considerație acest fapt, comandantul Frontului al 2-lea Ucrainean a accentuat comandanților de divizii să nu împartă tancurile prin regimente, dar să le păstreze sub comanda lor personală. În asemenea caz la momentul necesar se putea năpusti asupra unui punct-cheie al apărării inamicului cu 40-50 de mașini de război. Chiar și dacă 10 tancuri vor fi nimicite, însă celelalte totuși vor ajunge la țintă, și atunci punctul de sprijin va fi zdrobit cu siguranță.

În indicațiile sale comandantul Frontului menționa, că trebuie de luat în considerație și psihologia. Se știe, că atacul a 5-7 tancuri nu trezește apărătorilor prea mari îngrijorări. Însă cînd vezi, că pe un sector îngust, undeva de 600 de metri, înaintează 50 de tancuri, atunci ești nevoit să te întrebi: vom rezista sau nu? Folosirea masivă a tancurilor în atac, în afară de lovitura de foc puternică, provoacă și o acțiune morală puternică asupra inamicului. El își pierde încrederea în propriile forțe, și este cu mult mai ușor să-i înfrîngi rezistența.

În Frontul al 3-lea Ucrainean pentru susținerea nemijlocită a infanteriei în timpul spargerii apărării inamicului urmau să fie folosite 256 de mașini de luptă, sau 14 tancuri și tunuri autopropulsate pe un kilometru de front. În diviziile de infanterie, pe sectoarele cărora se planifica introducerea în spărtură a corpurilor mecanizate, densitatea lor era de două ori mai mare și alcătuia 30-35 de mașini.

Pe Frontul al 3-lea Ucrainean tancurile de susținere nemijlocită a infanteriei, spre deosebire de Frontul al 2-lea Ucrainean, trebuiau să fie introduse în luptă doar după ce infanteria va cuceri prima linie de apărare a inamicului. Această hotărîre era dictată de teama de a suferi pierderi grave în timpul trecerii tancurilor peste cîmpurile minate, cercetarea și neutralizarea cărora nu a putut fi efectuată din cauza terenului puternic accidentat.

De o mare iscusință și ingeniozitate în planificarea înzestrării cu artilerie a operațiunii au dat dovadă comandanții artileriei Frontului al 2-lea Ucrainean general-colonelul de artilerie N. S. Fomin și Frontului al 3-lea Ucrainean general-colonelul de artilerie M. I. Nedelin. Pentru a crea o densitate de foc mare în direcțiile loviturilor principale, trebuia să se recurgă la slăbirea considerabilă cu mijloace de artilerie a altor sectoare. Cu acest scop în grupările de artilerie ale Fronturilor au fost introduse, în afară de mijloacele de artilerie proprii, unitățile de artilerie din rezerva Comandamentului Suprem, precum și toată artileria din eșalonul al doilea și din unitățile din rezerva Fronturilor. Pentru ciocanul de foc asupra liniei a doua și a treia de tranșee și punctelor de sprijin separate ale inamicului urmau să fie folosite chiar și bateriile de artilerie antiaeriană.

Durată pregătirii de artilerie în Frontul al 2-lea Ucrainean urma să fie de o oră și 30 de minute, și o oră și 45 de minute pe Frontul al 3-lea Ucrainean.

Către începutul operațiunii în ambele Fronturi se numărau peste 19 mii de tunuri, aruncătoare de mine, mașini de artilerie reactivă și antiaeriană. Din acestea pe direcțiile loviturilor principale, care alcătuiau mai puțin de 3% din întinderea totală a frontului, se afla pînă la 25% din întreaga artilerie. Despre concentrarea artileriei mărturisește și densitatea ei pe un kilometru de front. În sectorul Frontului al 2-lea Ucrainean densitatea medie a artileriei pe un kilometru era de 26 de tunuri și aruncătoare de mine (de calibrul 76 mm și superioare), iar în direcția loviturii principale – 240 de tunuri ș aruncătoare de mine. În sectoarele unor divizii din primul eșalon densitatea artileriei era încă și mai mare. De pildă, în divizia a 69-a de gardă de inafanterie a armatei a 52-a pe un kilometru de front se găseau 325, iar în divizia a 206-a de infanterie -253 de tunuri și aruncătoare de mine.

Experiența războiului sugera comandamentului Frontului al 2-lea Ucrainean: nu se poate permite, ca o parte a artileriei să fie predestinată doar pentru tirul asupra bateriilor inamicului, alta – pentru nimicirea posturilor de comandă, a treia – pentru loviturili asupra căilor de aprovizionare. În asemenea caz pentru tirul asupra liniei întîi și punctelor de sprijin ale inamicului nu rămîneau mai mult de 50 de tunuri. Focul inui asemenea număr de tunuri putea fi suportat, stînd la adăpostul tranșeelor bine amenajate. Avînd de gînd să folosească masiv artileria, comandamentul sovietic considera, că nu ar fi corect ca aceasta să fie împărțită pe criterii calitative. Tunurile grele cu bătaie lungă puteau trage cu succes și asupra liniei întîi, asupra primelor tranșee ale inamicului. Dacă tirul tuturor 240 de tunuri, care se aflau pe un kilometru de front, ar fi fost concentrat pentru două minute asupra primei tranșee, atunci aceasta ar fi provocat inamicului o daună foarte gravă. Aceasta era o lovitură foarte puternică. Iar apoi aceleași 240 de tunuri urmau să fie îndreptate asupra artileriei inamicului, dislocată pe acest kilometru, de obicei mergea vorba despre 3-4 baterii. Se poate ușor de închipuit, ce va rămînea din aceste baterii, dacă asupra lor vor trage timp de trei minute toate cele 240 de tunuri.

Ca posturile de comandă să fie nimicite, atunci asupra lor la fel trebuie să tragă toate cele 240 de tunuri, fie și nu timp îndelungat, însă cu tirul întregii mase de artilerie. La fel urma de procedat și atunci, cînd trebuiau nimicite punctele de sprijin. Din fiecare din ele pot rămînea niște mormane de ruine, dacă asupra lor în decurs de 3-4 minute va fi concentrat tirul a 240 de tunuri. Iar dacă după asemenea tir de artilerie asupra acestui punct de sprijin imediat se vor năpusti 40 de tancuri, atunci succesul va fi obținut neapărat.

Din aceste considerente, în graficul pregătirii de artilerie pe Frontul al 2-lea Ucrainean au fost introduse șase tiruri masive de artilerie, fiecare cu durata de 5-15 min. Se planifica, că ele vor fi efectuate pe rînd asupra tranșeelor, pozițiilor de foc ale artileriei, posturilor de comandă și punctelor de sprijin ale inamicului. Asupra primei linii de tranșee urmau să fie efectuate cîteva tiruri. De asemenea erau prevăzute și schimbări false ale tirului, lucru care, precum au arătat evenimentele, provoca haosul în rîndurile dușmanului.

În timpul operațiunilor ofensive precedente de obicei pregătirea de artilerie termina cu tirul aruncătoarelor reactive de mine (renumitele ”Katiușa”). De data aceasta s-a hotărît, că din ele se va trage nu doar la sfîrșitul, ci și la începutul și la mijlocul pregătirii de artilerie. Aceasta era o specie de metodă ”pugilistică”, în timpul căreia tirurile puternice de artilerie se combinau cu acțiuni înșelătoare. Introducerea în graficul pregătirii de artilerie a mai multor tiruri a permis nu doar micșorarea duratei ei, dar și obținerea unei eficacități mai înalte.

În schimb pe Frontul al 3-lea Ucrainean artileria era împărțită pe criterii calitative. Cu acest scop în armatele a 37-a și 46-a se formau grupuri de artilerie de bătaie lungă, care aveau sarcina să efectueze trei tiruri de artilerie asupra bateriilor inamicului. Tirul acestor grupuri asupra primei linii de tranșee nu era prevăzut. Pregătirea de artilerie aici se planifica avînd în vedere un consum mai economic de muniții, dat fiind faptul, că Frontul nu a primit 317 mii de obuze.

Susținerea aeriană a operațiunii Iași-Chișinău urma să fie asigurată de armatele a 5-a și a 17-ea de aviație, care erau comandate respectiv de general-colonelul de aviație S. K. Goriunov (Frontul al 2-lea Ucrainean) și general-colonelul de aviație V. A. Sudeț (Frontul al 3-lea Ucrainean).

Comandanții Fronturilor au indicat din timp care urmau să fie sarcinile aviației. Principalele eforturi ale ei trebuiau să fie îndreptate excluziv spre ajutorarea trupelor terestre în timpul spargerii defensivei inamice în direcția loviturii principale și asigurarea din aer a introducerii în spărtură a grupurilor mobile de blindate.

Pe Frontul al 2-lea Ucrainean pregătirea de aviație a spargerii apărării nu era prevăzută. Acțiunile aviației urmau să înceapă odată cu trecerea în atac a infanteriei și tancurilor. Armata a 27-a trebuia să fie susținută de două divizii de aviație de asalt și de o divizie de aviație de vînătoare, iar armata a 52-a – de o divizie de asalt și una de vînătoare. Acțiunea bombardierelor era planificată asupra pozițiilor de artilerie, nodurilor de rezistență și asupra rezervelor în direcția loviturii principale în interesele armatelor a 27-a și a 52-a. În perioada susținerii aeriene obiectele din adîncul apărării germano-române urmau să fie bombardate masiv de către bombardiere și avioane de asalt (peste 200 de avioane). Din clipa introducerii în spărtură a armatei a 6-a de tancuri, ea trebuia să fie susținută din aer de o divizie de avioane de asalt și de una de avioane de vînătoare.

Pe Frontul al 3-lea Ucrainean fiecare corp motorizat era susținut de cîte o divizie de aviație de asalt și de vînătoare și de către un regiment de bombardiere de noapte. Aviația trebuia să asigure introducerea lor în spărtură și acțiunile în adîncimea operativă. În afară de aceasta, în a doua și în următoarele zile aviația trebuia să bombardeze centrele de rezistență ale inamicului, trupele lui în retragere, obiectele și trecerile căii ferate.

Flota din Marea Neagră trebuia să susțină ofensiva trupelor Frontului al 3-lea Ucrainean. În această privință statul-major al Flotei a elaborat un plan, care la 23 iulie 1944 a fost aprobat de către Comandantul Suprem al Flotei Militare N. G. Kuznețov. Acest plan a fost elaborat încă pînă la hotărîrea definitivă a Frontului al 3-lea Ucrainean în privința operației și, desigur, nu putea conține în el toate măsurile necesare. În el, de pildă, nu era prevăzut ajutorul Flotei acordat trupelor terestre la forțarea limanului Nistrului. De aceea, în conținutul său au fost introduse un șir de schimbări și completări.

Pe 5 august 1944 comandantul Frontului al 3-lea Ucrainean s-a adresat comandantului Flotei din Marea Neagră amiralului F. S. Oktiabrskii cu propunerea, ca Flota să susțină trupele Frontului în timpul forțării limanului Nistrului. Această problemă urma să fie rezolvată de Flotila militară Dunăreană și grupul de aviație din Odesa. Despre scopurile operațiunii de debarcare și pregătirea ei am povestit în partea I. Aici doar vom adăuga, că de pe mare debarcarea era asigurată de către submarinele, care acționau în zona Bugazului.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s