DE PRIN ZIARE BASARABENE DE ACUM 100 DE ANI

Glasul_Basarabiei_logo

Din Nisporeni.

În ziua de 30 Îanuarie (1914 – n. n.) în Nisporeni, ț. Chișinăului, s-au adunat mai toți preoții din al 4-lea ocrug în frunte cu blagocinul părintele Vichentie Guma, cari împreună cu aproape toți dascalii bisericilor din acest ocrug și cu împuterniciții dela fiecare sat, au alcătuit adunare duhovnicească de trezvie sau cumpătare, la care au fost părtași peste 300 de oameni.

Pe la 2 ceasuri după amiază au slujit moleben în biserica din Nisporeni părintele blagocinul și preuții A. Vrtic din Vărzărești și A. Țurcan din Volcineț. Molebnul, spre mirarea tuturora o fost slujit în limba rusască, – numai ecteniile au fost spuse în limba moldovenească, iar horul o cântat numai rusește, cu toate că toți horiștii da toți cei de față, afară de vre-o 2-3, erau moldoveni, printre cari mulți dascali știu să cânte moldovenește, dar se vede că n-au avut „dezlegare”… Când își fac și oamenii, încotro nimica nu pricepem din cele ce petrec sau cetesc la sf. slujbă pe limba slăvinească, pe care nici chiar rușii n-o pricep.

Înnainte însă de a se începe molebenul, părintele blagocinul o vorbit oamenilor despre scopul adunării aceștia și o vorbit pe limba noastră moldovenească, așa că toți am priceput de ce ne-am adunat.

După moleben cu toții ne-am dus la școală, unde cel întâi o vorbit foarte frumos despre beție și urmările ei părintele blagocinul.Tot despre beție au vorbit preutul Mihail Gurduza din Sipoteni, care o spus, între altele, că nu trebuie să se facă iarmaroacele în zilele de sărbători. Sledovateliul duhovnicesc preutul Al. Evstratiev din Miclăușeni o vorbit tot despre beție. Însfârșit o vorbit și d-l volostnoi pisari din Nisporeni (familia am uitat-o), care, între altele, o spus că pentru oameni trebuie să se deschidă prin sate case de cetire, în cari să se găsească totdeauna cărțile și gazetele cari se tipăresc în Chișinău pe limba moldovenească.

Apoi s-o hotărât, între altele, ca iarmaroace să nu se mai facă Duminicile și în zile de sărbătoare, în cari zile monopolcele și tractirurile să fie închise. Când păr. blagocinul o întrebat că din ce bani să se „vâpisuiască” cărțile și gazetele, oamenii au răspuns „din banii obștești”. Ca predsedateliu (președinte) al obștiei de trezvie din al 4-lea ocrug toți cei de față într-un glas au ales pe harnicul preut din Ciorești, părintele G. Scotigora, care, cu drept cuvânt, nu numai cu cuvântul, dar și cu fapta se lupte din răsputeri împotriva beției. Oamenii din Ciorești au acuma „ceainaia” (ceainărie), unde este și „bancu” (banca), iar pe la monopolie nu se mai duc ca mainainte să zvârlă banii cu ciuhalul pe apa care otrăvise întreg satul, căci mai toți din Ciorești erau bețivi. Acu monopolia este pe drojdii, în luna Ianuarie s-o vândut „vodca” slab… numai de 15 carboave… așa că „fabricanții” au pagubă ș-o vor închide de nevoie. Din banii săi, după cum spun cei din Ciorești, părintele G. Scotigora o vâpisuit „Luminătoriul”, „Glasul Basarabiei” ș.a., o deschis ceainărie, ba cumpără ceai și zahar din banii săi. Părintele G. Scotigora este cu adevărat vrednic de toată lauda și de frumoasă pildă pentru ceilalți luminători ai satelor și orașelor, din cari mulți, foarte mulți, împlinesc apostolatul, învățarea norodului numai cu cuvântul, iar alții nici cu cuvântul, sau numai de mântuială, de aceia în acele locuri se și be vodca vârtos…

La adunarea aceasta din Nisporeni au lipsit mai toți „ucitelii” (învățătorii), nu știu dacă au fost măcar doi-trei! Da îmi pare că nici unul n-o fost!

Oamenii au mai cerut, ca crâșmarii cari prefac vinul cu apă și alte otrăvuri să fie pedepsiți.

Adunarea s-o sfârșit într-amurg, ducând fiecare cu sine amintirea cea mai frumoasă despre dânsa.

Jos vodca!

Sus lumina!

Numai așa vom fi fericiți pe pământ.

Neculai Vântu.

Glasul Basarabiei, 1914. № 42.

 

Aduc mulțumiri saitului http://dacoromania.net/ care ne bucură cu materiale prețioase despre istoria plaiului nostru, de pe care am și preluat acest articol.

Anunțuri

3 gânduri despre „DE PRIN ZIARE BASARABENE DE ACUM 100 DE ANI

  1. Felicitări d-le Obidin! Iată un articol frumos care m-a uns la inimă, din trei motive:
    1) pentru că articolul este educativ: „Jos Vodca! Sus lumina!”
    2) pentru că confirmă de la sursă că moldovenii niciodată nu au înţeles nu numai limba „rusască” dar nici pe cea „slăvinească”, aşa cum insinuau unii perfizi rusofoni, cum că mirenii, sau enoriaşii, ar fi ascultat slujbele în limba slavonă pe care o cunoşteau, citez din articol: „nimica nu pricepem din cele ce petrec sau cetesc la sf. slujbă pe limba slăvinească, pe care nici chiar rușii n-o pricep.” Nu numai atît, dar pentru a ţine slujbele sau unele procesiuni religioase în limba moldovenilor trebuia să ai „dezlegare” (probabil de la mitropolie, sau dela autorităţile ţariste), citez: „printre cari mulți dascali știu să cânte moldovenește, dar se vede că n-au avut “dezlegare”.
    3) pentru că prin însuşi textul articolului se dovedeşte încă odată că rusificarea începuse deja prin împestriţarea, înburuienarea (ca să folosesc un cuvînt mult iubit de Vasili Stati) limbii moldovenilor cu o sumedenie de rusisme, cum ar fi: „blagocin”, „sledovateli”, „volostnoi pisari”, „monopolcă”, „tractir”, „vâpisuiască”, „predsedateli”, „trezvie”, „ocrug”, „ceainaia”, „vâpisuiti”, „ucitelii” etc

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s