”… SĂ CITEASCĂ ȘI SĂ SE LUMINEZE ÎN LIMBA MOLDOVENEASCĂ”. Dintr-o gazetă moldovenească de altădată.

1913_21_01
”Алтъ весте де маре букуріе.

Деокамдатъ нумай окырмуиря духовничаскъ о ынцелес, къ молдовеній кари се ынвацъ ын школиле ынчепътоаре пе лимба русаскъ, ну ынвацъ декыт кытева кувинте май ынтребуинцате, іар дупъ о скуртъ време ши пе ачеля ле уйтъ. Чей кари ле ынвацъ пе русеште ну се дештяптъ ку нимика, іар ынвъцътуриле деспре крединцъ ши сфынта исторіе лор ле ръмын некуноскуте. Лукрул ачеста о пус пе гындурй пе чинстицій пъринцй ши ей, дупъ оарешйкаре кибзуире ын адунаря лор ча де пе урмъ ау венит ла ачи унире, къ молдовеній ну […] штіу адевъруриле лежей, нумай пентру ачея, къ ын шкоалъ пе дыншій ый ынвацъ ын лимба стреинъ. Ругъчуниле ши лежа луй Думнезеу ей ле ынвацъ дерост, неыцелегынд адесеорй нимика дин челе че ынвацъ. Аста есте ши причина, къ ей ку аша авынт с-ау арункат ын брацеле луй Инокентіе, каре лор тоате ле спуня молдовенеште. Пентру атыта сфатул школар епархіал дин Кишинъу о хотърыт, ка ын школиле бисеричештй де попор (церковно-приходскія школы), унде се ынвацъ копіій молдовенилор, лежя луй Думнезеу съ се ынвеце пе лимба молдовеняскъ ну ын тоате класеле, дар ынкуржеря челор ынтый дой анй, апой пе чя русаскъ.”
Гласул Басарабией, 1913. № 18.

”Altă veste de mare bucurie.

Deocamdată numai ocârmuirea duhovnicească o înțeles, că moldovenii cari se învață în școlile începătoare pe limba rusască, nu învață decât câteva cuvinte mai întrebuințate, iar după o scurtă vreme și pe acelea le uită. Cei cari le învață pe rusește nu se deșteaptă cu nimica, iar învățăturile despre credință și sfânta istorie lor le rămân necunoscute. Lucrul acesta o pus pe gânduri pe cinstiții părinți și ei, după oareșicare chibduire în adunarea lor cea de pe urmă au venit la aci unire, că moldovenii nu […] știu adevărurile legei, numai pentru aceia, că în școală pe dânșii îi învață în limba streină. Rugăciunile și lega lui Dumnezeu ei le învață derost, neînțelegând adeseori nimica din cele ce învață. Asta este și pricina, că ei cu așa avânt s-au aruncat în brațele lui Inochentie, care lor toate le spunea moldovenește. Pentru atâta sfatul școlar eparhial din Chișinău o hotărât, ca în școlile bisericești de popor (țercovno-prihodschia școlî), unde se învață copiii moldovenilor, legea lui Dumnezeu să se învețe pe limba moldovenească nu în toate clasele, dar încurgerea celor întâi doi ani, apoi pe cea rusască.”
Glasul Basarabiei, 1913. № 18.

 

”Де ла Редакціе.

Ругъм пря плекат пе тоцй скріиторй Молдовенй, съ ни тримитъ, фъръ платъ, макар парте дин скріериле лор, пентру а ле типъри ын газета «Гласул Басарабіей», ши пентру ка май тырзіу съ путем алкътуи ши дескиде ын Кишинъу о библіотекъ пентру тоцй Молдовеній дин Басарабіа ши алте губерній але Ымпъръціей Русештй, кари дореск ши вор аве путинца фъръ ничй-о келтуіалъ, съ четіаскъ ши съ се луминезе ын лимба молдовеняскъ.

Кынтечеле націонале, дойнеле Молдовенилор, кынтъриле бисеричештй ш. а. пусе пе ноте, ар фи де маре фолос Молдовенилор дин Басарабіа, кари ну штіу съ кынте молдовенеште, де кыт доар «Штій ту»… «Ам ун леу»… «Ну-с парале ну-с»… ши ынкъ кытева ла фел.

[…]

Ну вор липси дин библіотека ачяста ши кърциле русештй, дакъ се вор гъси биневоиторй ынтре фрацй ноштри Рушй ши Молдовенй, съ ни дъруіаскъ кыт май мулте.

«Парале ну авем», де ачеіа ши ындръзним а чере кърцй молдовенештй ши русештй фъръ платъ.

Унуіа май ушор ый есте съ ни тримитъ фъръ платъ о карте-доуъ, де кыт пентру ной ка съ плътим ла тоцй…

Думнезеул Атотпутерник ва плъти фіекъруіа дупъ фаптеле сале, іар де ла ной Молдовеній дин Басарабіа адынкъ рекуноштинцъ ши драгосте фръцаскъ.

Редакціа.”
Гласул Басарабией, 1913. № 20

”De la Redacție.

Rugăm prea plecat pe toți scriitori Moldoveni, să ni trimită, fără plată, macar parte din scrierile lor, pentru a le tipări în gazeta «Glasul Basarabiei», și pentru ca mai târziu să putem alcătui și deschide în Chișinău o bibliotecă pentru toți Moldovenii din Basarabia și alte gubernii ale Împărăției Rusești, cari doresc și vor ave putința fără nici-o cheltuială, să cetiască și să se lumineze în limba moldovenească.

Cântecele naționale, doinele Moldovenilor, cântările bisericești ș. a. puse pe note, ar fi de mare folos Moldovenilor din Basarabia, cari nu știu să cânte moldovenește, de cât doar «Știi tu»… «Am un leu»… «Nu-s parale nu-s»… și încă câteva la fel.

[…]

Nu vor lipsi din biblioteca aceasta și cărțile rusești, dacă se vor găsi binevoitori între frați noștri Ruși și Moldoveni, să ni dăruiască cât mai multe.

«Parale nu avem», de aceia și îndrăznim a cere cărți moldovenești și rusești fără plată.

Unuia mai ușor îi este să ni trimită fără plată o carte-două, de cât pentru noi ca să plătim la toți…

Dumnezeul Atotputernic va plăti fiecăruia după faptele sale, iar de la noi Moldovenii din Basarabia adâncă recunoștință și dragoste frățască.

Redacția.”
Glasul Basarabiei, 1913. № 20.

”Деспре Инокентіе.
Пресфынтул синод, одатъ ку хотърыря деспре Инокентіе, о хотърыт, ка съ се лупте ши ку ынвъцътура луй ла локул ынчеперей ей, ын епархіиле Кишинъулуй, Подоліей ши а Херсонулуй, — ку мижлоаче блындецей, ку доженирй ши проповедуиря кувынтулуй луй Думнезеу пе лимба молдовеняскъ. Ашиждеря о хотърыт, ка съ ынкидъ мормынтул преутулуй Ѳеодосіе Левицкій ши тоате фынтыниле ла каре алерга ынкинъторій, фіиндкъ Инокентіе ши ку ученичій луй проповедуе, къ апа дин ачесте фынтынй есте фъкътоаре де минунй ши аичй се ва аръта майка Домнулуй. О порунчит окырмуирилор епархіале дин сус нумителе губерній съ іее дела урмъторій луй Инокентіе лукруриле де ынкинаре, кари се атырнъ де Балта ши кипул луй Ѳеодосіе Левицкій, пе каре оаменій ыл ау дрепт икоанъ. Тоате лукруриле, пе каре ле-ау жертфит урмъторій луй Инокентіе ын мънъстиря Муромулуй, вор фи вындуте, іар баній се вор ынтоарче молдовенилор дин Басарабіа. Пе архимандритул Муромулуй Меркуріе ау съ-л муте ла алтъ мънъстире ка симплу (прост) кълугъре.”
Гласул Басарабией, 1913. № 21.

”Despre Inochentie.
Presfântul sinod, odată cu hotărârea despre Inochentie, o hotărât, ca să se lupte și cu învățătura lui la locul începerei ei, în eparhiile Chișinăului, Podoliei și a Hersonului, — cu mijloace blândeței, cu dojeniri și propoveduirea cuvântului lui Dumnezeu pe limba moldovenească. Așijderea o hotărât, ca să închidă mormântul preutului Feodosie Levițchii și toate fântânile la care alerga închinătorii, fiindcă Inochentie și cu ucenicii lui propoveduie, că apa din aceste fântâni este făcătoare de minuni și aici se va arăta maica Domnului. O poruncit ocârmuirilor eparhiale din sus numitele gubernii să ieie dela următorii lui Inochentie lucrurile de închinare, cari se atârnă de Balta și chipul lui Feodosie Levițchii, pe care oamenii îl au drept icoană. Toate lucrurile, pe care le-au jertfit următorii lui Inochentie în mănăstirea Muromului, vor fi vândute, iar banii se vor întoarce moldovenilor din Basarabia. Pe arhimandritul Muromului Mercurie au să-l mute la altă mănăstire ca simplu (prost) călugăre”.
Glasul Basarabiei, 1913. № 21.

”Управа земствей де губерніе о порунчит редакціей журналулуй «Бессарабское Сельское Хозяйство» съ типъряскъ май мулте къртичеле пентру господъріе, пентру ымпръштіеря фъръ де платъ прин нород. Ной ам сфътуи съ ле типъряскъ ши пе лимба молдовеняскъ, къчй алтфел вор фи задарниче мунка ши келтуелиле, ка ши пынъ акума.”
Гласул Басарабией, 1913. № 21.

”Uprava zemstvei de gubernie o poruncit redacției jurnalului «Bessarabscoie Seliscoie Hozeaistvo» să tipărească mai multe cărticele pentru gospodărie, pentru împrăștierea fără de plată prin norod. Noi am sfătui să le tipărească și pe limba moldovenească, căci altfel vor fi zadarnice munca și cheltuielile, ca și până acuma.”
Glasul Basarabiei, 1913. № 21.

Materialele sînt luate de pe dacoromania.net, un sait care îl recomand călduros.

Anunțuri

2 gânduri despre „”… SĂ CITEASCĂ ȘI SĂ SE LUMINEZE ÎN LIMBA MOLDOVENEASCĂ”. Dintr-o gazetă moldovenească de altădată.

  1. Glasul basarabiei este o revistă românească (moldovenească, dacă vreţi), care milita pentru ca moldovenii din Basarabia şi din ţinutul Hersonului să în veţe pe limba lor moldovenească (adică românească) nu pr limba rusască pe care nu o înţelege niimeni, aceasta e esenţa apelului din Glasul basarabiei. Căci luaţi aminte ce spune aceşti inimoşi moldoveni, cărora doar atît le-a mai rămas, nădejdea redeşteptării:
    ” …молдовеній кари се ынвацъ ын школиле ынчепътоаре пе лимба русаскъ, ну ынвацъ декыт кытева кувинте май ынтребуинцате, іар дупъ о скуртъ време ши пе ачеля ле уйтъ. Чей кари ле ынвацъ пе русеште ну се дештяптъ ку нимика, іар ынвъцътуриле деспре крединцъ ши сфынта исторіе лор ле ръмын некуноскуте”.

    Şi pentru cei ce nu cunosc Kirilicile, vă rescriu aşa pe alfabetul nostru, nu pe cel rusăsc:
    „…moldovenii cari (se) învaţă în şcolile începătoare (primare) pe limba RUSASCĂ, nu învaţă decît cîteva cuvinte mai întrebuinţate (frecvente), iar DUPĂ O SCURTĂ VREME şi pe acelea LE UITĂ. CEI CARE ÎNVAŢĂ PE RUSEŞTE, NU SE DEŞTEAPTĂ CU NIMICA (!), iar învăţăturile despre credinţă şi sfînta istorie, lor LE RĂMÎN NECUNOSCUTE”

    Deci, apelul pentru învăţarea celor trebuincioase de către moldovenii din Basarabia nu este acela că moldovenii trebuie să se înveţe în limba moldovenească, care chipurile nu ar fi aceeaşi cu cea românească, cum perfid, înşelător vrea autorul articolului să inducă în conştiinţa cititorului, ci mesajul este acela ca moldovenii să înveţe în limba lor, cea moldovenească (adică românească), NU ÎN LIMBA RUSASCĂ, care este neînţeleasă de către moldoveni!

    CLAR CA BUNĂ ZIUA!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s