”… NU SÎNT ÎN ALTĂ LIMBĂ DECÎT ÎN DREAPTĂ LIMBĂ MOLDOVENEASCĂ”

HARTA_MOLDOVA_1-800x593

MĂRTURII DIN DOCUMENTE DE PE VREMURILE CÎND LIMBA MOLDOVENEASCĂ ÎNCĂ NU ERA ”ANTIȘTIINȚIFICĂ”

«acest de pe urmă cuprinzătoriiu de milostivire privileghium de a să căuta toate pricinile în limba moldovenească a pământului, fie îndurare ce înaltă a măririi voastre a să întări spre a să păzi de a purure căci toate pravilele Moldaviei nu sânt într-altă limbă de cât în dreaptă limbă moldovenească, toate documenturile pentru moşii şi pentru feliuri de giudecăţi şi învoele sânt alcătuite numai în limba moldovenească. Tot norodul acestii obiastii nu are înţelegere altei limbi de cât a patriei sale»(Arh. St. Ch. Secţia guvernatorului Basarabiei, dos. nr. 52, fila 13. Jaloba această de la 1814 iulie 5 este semnată de toţi boierii cunoscuţi ai Basarabiei din acea epocă).

«Pricinile la Verhovni sfat să vor lucra în limbile: rusască şi moldovenească, după cum să va cuvini fiinţei pricinii, adică: celi de punire la cale, a haznelei, criminaliceşti şi de cercetări ruseşti şi moldoveneşti cu păzirea legiuirilor imperiei Rusiei şi cu ţinere dreptăţilor şi obiceiurilor pământului la ceia ce să va atinge de apărarea dreptului particulariu»; pricinile de giudecăţi politiceşti şi de hotărâturi să vor lucra în sângură limba moldovenească, şi giudecăţile să vor face pe temeiul legiuirilor şi a obiceiurilor Moldaviei»( Aşezămîntul Obrazovaniei Oblastei Basarabiei (anul 1818), pag. 3—4. Vezi şi pag. 6: «poroncile şi publicarisirile slobozite de cătră stăpânire, au să fie scrise rusăște şi moldoveneşte pentru ca mai de nădejde să se aducă la obşteasca ştiinţă a norodului», pag. 9; lucrarea în pricinile creminaliceşti şi de cercetări va îi în limba rusască şi moldovinească, şi anume; 1) Tacrirurile vinovaţilor născuţi moldoveni să vor face în limba niamulul lor, adică în limba moldovenească, iară protocolul să va alcătui rusăşte şi moldovineşte 2) săvarşitoarile hotărâri după căzuta lor întărire, să vor citi vinovaţilor în limba moldovinească şi 3) cilenurile giudecătoriei criminaliceşti, întâmpinînd greutate a-şi da socotinţa lor în limba rusască, au dreptăţi a o scrie în a lor moldovinească limbă. Pentru «dreptăţile şi pronomiile» părţii duhovniceşti, a tagmei dvorenilor, boierinaşilor, mazililor, ruptaşilor, ţăranilor şi jidovilor» să lasă «privileghiile date de domnii Moldovei», pag. 15—21).

«la 28 dechemvre a trecutului an 1818, un raport scris în limba rusască, nefiind atunce scriitori moldoveni, ce numai unul rus, trimis de ea giudecătoriei politiceşti, au primit de la aceia ucaz cu care i-au întors acel raport înapoi, pentru că au fost scris în limba rusască şi i-au poroncit ca toate hârtiile ce le va trimete să nu fie întralt chip scrisă decât în limba moldoveniascâ»( Arh. St. Ch. Secţia înaltului sfat al Basarabiei, dosar nr. 41: «jurnalul» înaltului sfat de la 7 decembrie 1819, semnat de Răşcanu, Rosetti, Pruncul, Rale şi Feodosiu).

«Fiindcă prin obrazovania înalt înbunătăţită să hotărăşte, că la căutare giudecăţilor politiceşti să întrebuinţează limba moldovinească, şi din pricina că la aciastă giudecătorie mai toate pricinile atît politiceşti cât şi criminaliceşti să caută şi să hotărăsc numai în singură limba rusască, eu mă găsesc sălit a pune înainte aceştii giudecătorii a se aduce toate pricinile întru tălmăcire în limba moldoveniască de care am ştiinţă. Intăi că aciastă urmare este cu totul împotriva obrazovaniei a să lucra numai în limba neştiută mie, rusască, şi al doilea fiindcă atât eu cât şi mulţi din acei ci au pricini de giudicăţi sântem cu totul lipsâţi di ştiinţa limbii rusăşti. Şi pentru că din asâmine întîmplări neînţelegând eu fiinţa pricinilor ci urmiază, cari să caută şi să hotărăsc în dialectul rusăsc, spre a nu cade în orce răspundere, şi pentru că neapărat doresc a asculta şi a înţălege cu lămuriri însuşi limba mea toate pricinile ce să caută în aciastă giudecătorie, şi ca un cilen să-mi dau şi eu socotinţa me la hotărîrile lor, «nici cu un chip di astăzi nu mă unesc a iscăli hârtiile ci de acum să vor lucra în limba rusască care mie îmi esti cu totul necunoscută»( Arh. St. Ch. Secţia înaltului sfat al Basarabiei, dosar nr. 41, fila 81: «Socotinţa» această este scrisă la 1819 iunie 27 şi la ea s-a «unit» şi celălalt membru al judecătoriei ţinutului Cetatea Albă, Grecul).

«Isprăvnicia ascultând raportul zasădatililor ei Stoian Solomon, Mihalache Ciomârtan şi Vasali Mohorătu de supt No. 150 cuprinzătoriu, că la isprăvnicia aceasta purure de la o vreme încoace lucrare hârtiilor să urmiază în limba rusască şi puţină ştiinţă ce i-ar agiuta de a înţălege cuprindere lor, până acum de au şi iscălit niscaiva hărţii lucrate, pre cu multă îngrijiri, în nădejde pre milostivului şi voitoriului de bine al nostru părinte în cari deşi vreo greşală să va întâmpla, vor câştiga ertăciune.
Apoi fiindcă acum, din oarişcare hârtii văzându-le isprăvnicia întoarsă înapoi (cu vigovor şi ştrafuri însămnaţi de la locurile cele mai înalte, din care cugetul mustrându-i, ca din pricina nelucrării hârtiilor în limba moldovinească pătimesc aceste, asăminea şi cele ce să ating prin ţânutu, de a lor îndatorire a să lucra negreşit in limba naţii sale aducu ostanovscă la săvârşire şi lucrarea lor, punând nainte că milostivul monarh au dăruit oblastii aceştia ce din nou cătră Rosăia alăturată a sate vechi obiceiuri şi pravile, precum şi în obrazovania înalt înbunătăţită să cuprinde, că la toate locurile de prisudstvii să sâ lucreze toate hârtiile în naţiia moldovenească.
Pentru aceea, în temeiul înalt bunii vointi, aliargă cătră aciastă isprăvnicie, rugându-se ca să mijlociască prin locul ci să cuvine, ca şi canţălăriia aceştii ispravnicii sâ să întemeieză lucrare ei în limba moldoviniascâ, precum au fost şi mai înainte, ca nu cumva după vreme să rămâi în vreo răspundere. S-au hotărît să să raportuiască înaltului sfat i exelenţiei sale d. gubirnator politicesc al oblastii Basarabii şi ocârmuirii ecspediţii înplinitoare, arătându-să pre largu toate celi cuprinsă, şi în locul săcrătarului Săncicov să să cei a să să rândui săcritariu pi dumnialui dvorianinul Ioan Boţan, ca unu ci au mai slujăt ţănutului acestuia, şi ari ştiinţă de stare si de lucrare hârtiilor ci să atingu de datoriia unui săcrătariu. Căci întru acestea urmând si ucazul giudecătorii ţănutului cătră isprăvnicie ca toate hârtiile să să lucrezi în dialectul moldovinescu, după ucazu ci au primit şi giudicătoriia ţănutului acesta de la giudicătoriia politiciască a oblastii Basarabiei. Şi spre dezlegare acestora cu cinsti să răportueşti înaltului sfat.
Ispravnic Filodor
Stolonacialnic gubernschi reghistrator Negru.
Anu 820 mart 6 zăle, Hotin.(Arh. St. Ch. Secţia înaltului sfat al obl. Bas., dosar nr. 178: Delă după raportul ispravnicii ţănutului Hotin, cerând a să întări la ace isprăvnicie pi alt săcritar Ioan Boţan, fiindcă acum să află rus şi cilenurile moldoveni, din această pricină nu pot să lucreze).

«După ucazul împărăteştei sale măriri, senatul cîrmuitor, a ascultat referatul domnului ministru de justiţie, sfetnicului de taină şi cavaler Dimitrie Vasilievici Daşcov, prin care propune senatului cârmuitor opinia înalt întărită a Senatului de stat, în următorul cuprins: Senatul de stat în departamentul legilor şl în Obşteasca adunare, cercetînd propunerea ministrului de justiţie privitoare la acordarea de uşurinţe locuitorilor oblastiei Basarabiei, care nu ştiu limba rusă, în relaţiile lor cu instanţele judecătoreşti şi fiind de acord cu concluziunile ministrului, a hotărît:
I) În Codul de legi, tomul XV, despre legile penale, art. 910 şi 911 să se complecteze cu observaţiunea specială; a) In oblastîa Basarabiei interogatoriile în chestiunile penale şi în instrucţiuni se vor face în limba rusă sau moldovenească, luîndu-se în seamă, care din acea limbă este mai bine cunoscută celui interogat: în cazul din urmă, pentru exacta traducere în limba rusă a declaraţiilor luate, răspunde translatorul numit de cîrmuire; b) Cererile, avizele şi orice fel de lămuriri înaintate instanţelor judecătoreşti din Basarabia, în chestiuni penale, şi de instrucţie, să se primească în limba moldovenească, fără traducere, lucru ce se va face de translatorul jurat.
II) În tomul X, cartea VII, capitolul 9 despre procedura judiciară în procesele din oblastia Basarabiei să se complecteze art. 2705. În chestiunile civile, care se judecă de autorităţile din Basarabia, se permite atît reclamantului cît şi pîrîtului să înainteze cereri, avize şi alte hîrtii în limba moldovenească, cu exactă traducere în limba rusă, pentru exactitatea căreia răspunde însuşi petiţionarul sau procuristul său.
III) În codul de legi civile, tomul X, despre obligaţiunile privitoare la contracte, capitolul 1 să se complecteze: În Basarabia contractele ca şi orice fel de încheieri, este permis a fi scrise în două limbi; adică pe o parte ruseşte, iar pe alta — moldoveneşte; tot aşa vor fi scrise şi în cărţile ce se vor afla pentru acest scop la autorităţi.
IV) întrebuinţarea limbii moldoveneşti în cereri, avize şi orice fel de acte înaintate autorităţilor se fixează de acum pînă în şapte ani (ca termen hotărît în genere pentru terminarea cursului liceal complect); iar după expirarea acestui termen, toate actele trebuie să fie primite nu altfel, decît în limba rusă, exceptînd însă, după cum de la sine se înţelege, documentele ce se prezintă în original cu traducerile lor»( Ucazul este de la 1 iulie 1836, nr. 51022, tipărit. Un exemplar se păstrează la Arhivele statului din Chişinău).

Sursa: Leon T. Boga, Lupta pentru limba românească şi ideea unirii la românii din Basarabia după 1812, Chişinău, 1993.

Anunțuri

13 gânduri despre „”… NU SÎNT ÎN ALTĂ LIMBĂ DECÎT ÎN DREAPTĂ LIMBĂ MOLDOVENEASCĂ”

  1. Corect, in trecut s-a numit *si* modoveneasca, acum se numeste limba romana. E diferita de cea de la 1800. Ati acceptat dictionarele romanesti, cartile romanesti, profesorii moldoveni de limba romana cu grafie latina, acceptati si acum ca limba sa se numeasca romana in toate institutiile statului, atat si in companiile private. Romanizarea s-a produs, cale de intoarcere nu mai aveti … Nu exista nici o institutie serioasa sau vreo miscare sanatoasa ptr revenirea la limba moldoveneasca, deci razboiul e pierdut. Dimpotriva, azi se sarbatoreste Ziua Limbii Romane 🙂 in R.Moldova si Romania … ce frumos …

    Mai mult: ”

    Ca în fiecare an, de Ziua Limbii Române, acţiunile culturale sunt organizate de Primăria capitalei. Pe lângă depuneri de flori, ziua de 31 august va fi sărbătorită la Chişinău printr-un amplu program artistic. Compozitorul Eugen Doga va susţine astăzi un concert de zile mari în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

    La ora 10:20 va avea loc dezvelirea monumentului în memoria poetului Grigore Vieru. La eveniment participă președintele Nicolae Timofti și premierul Iurie Leancă.

    Vor fi organizate șii alte acţiuni culturale precum: expoziţia-concurs de artă plastică, la Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi” (ora 15:00), ediţia a XXII-a a Salonului Internaţional de carte, la Biblioteca Naţională şi Gala decernării premiilor Concursului Naţional de Dramaturgie, la Teatrul „Eugene Ionesco”.

    Pe scena din centrul capitalei vor mai evolua interpreţii autohtoni, precum Ion Paladi, Ioana Căpraru, Nicolae Glib, acompaniaţi de orchestra „Lăutarii”. Iubitorii de muzică îi vor admira creaţiile lui Cristi Aldea-Teodorovici, Pasha Parfeni şi formaţiei Catharsis.

    Surpriza serii va fi trupa „Mandinga” din România.”

    • În Moldova dintre Prut și Carpați s-a numit ȘI moldovenească, însă la noi NUMAI moldovenească.
      Ca să vă convingeți, vedeți, de pildă, Șt. Ciobanu ”Cultura romînească în Basarabia sub stăpînirea rusă” sau ”Acte în limba româna tipărite în Basarabia.Volumul 1 – (1812-1830)”.
      De ”limba română” practic nu se pomenea la noi. Așa a fost sute de ani – iar de cîteva zeci de ani lucrurile se vor a fi schimbate, e și firesc că nu-i ușor să acceptăm așa ceva.
      Eu cred că, dacă avem mîndria noastră națională, trebuie să ne păstrăm numele strămoșesc al limbii noastre.
      Avem dreptul istoric și moral, cred că și dreptul legal la aceasta.
      Nu înțeleg de ce românii ar trebui să fie afectați de asta, noi nu venim cu indicații la ei acasă cum și în ce fel să-și numească limba.

    • RĂZBOIUL PENTRU TRECUT / ВОЙНА ЗА ПРОШЛОЕ
      ………………………..
      Titlul acesta cu „ВОЙНА ЗА ПРОШЛОЕ” e foarte graitor.
      Acestia sunt cei care merg mana in mana cu cei cate-s pentru ВОЙНА ЗА ПРОШЛОЕ.

      • ВОЙНА ЗА ПРОШЛОЕ înseamnă Război pentru trecut. Deoarece blogul conține materiale și pentru vorbitorii de l. rusă din Moldova, care am observat că au și ei carențe serioase la cunoașterea istoriei meleagului pe care trăiesc.

  2. Aha, acum delimitam Basrabia, adica o treima din Moldova, bine ca nu va raportati numai la Palanca sau ce stiu e ce sat.
    Pai in Basarabia din cate stiu chisinaul era un sat prafuit pe la 1812, si a devenit mai important sub ocupatie ruseasca. Inainte de 1800 nu prea se tiparea nimic acolo, iar dupa aia iata ca s-a tiparit si in limba romana. (minciuna are picioare scurte 🙂 )

    http://tiparituriromanesti.wordpress.com/roman-romanesc-romania-inainte-de-1859/
    4. Chișinău:
    Liturghie, Chișinău, 1815
    Ceaslov, Chișinău, 1817

    Chiar si in ” ”Acte în limba româna tipărite în Basarabia.Volumul 1 – (1812-1830)”. se specifica acest lucru, deci cartea nu prea va ajuta …. Basarabia fiind sub rusi si in acelasi timp fiind analfabeta, evident ca ocupantii nu vroiau sa auda de nimic romanesc.

    Una peste alta s-a tiparit si in romaneste, limba aclamata in 1989 de sute d emii de basarabeni. Si revenind la prezent, din pacate ptr moldovenisti (aia de racnesc, de-al de pugilistu munteanu, cu 2 steaguri triste prin parcuri), nu prea mai pot face nimic in acest sens. Limba se numeste romana, oriunde te-ai duce in Chisinau … asta e realitatea …

    • (minciuna are picioare scurte 🙂 )

      Folosirea sintagmei ”limba română” la noi (pînă în 1918) sînt o excepție, la nivel de eroare statistică. Dar cred că știți căă excepția confirmă regula.
      La cele 4-5 cazuri de întrebuințare a denumirii ”l. română” în Basarabia, sînt sute și mii de menționări unde se pomenește numai de ”l. moldovenească”. Numai eu cîte exemple am adus: de la Divanul boieresc la ultimul preot din cel mai îndepărtat sat, de la primele ziare moldovenești la Sfatul Țării.
      În plus folosirea lingvonimului ”l. română” ne dovedește că autoritățile rusești nu interziceau folosirea lui, cum le place românilor să spună.
      ”Acte în limba româna tipărite în Basarabia.Volumul 1 – (1812-1830)” a ieșit la Editura Academiei Române în 1993, știm părerea lor în această privință, ne puteam aștepta de la ei altceva? Însă în text ei explică folosirea denumirii ”l. moldovenească” prin faptul că rușii, cică, nu permiteau folosirea ”l. române”, fără, însă, să prezinte vre-o dovadă. Însă din tipăriturile prezentate de dvs., dar și de aici, vedem că nu era așa.

      ”aia de racnesc, de-al de pugilistu munteanu, cu 2 steaguri triste prin parcuri”

      Pugilistul Munteanu exprimă părerea a peste 70% din populația Republicii Molodova. Se vede că acest sondaj nu a fost făcut la Chișinău 😆

  3. „Tipărituri Românești :
    Dimitrie Cantemir are o lucrare scrisă în latină numită „De antiquis et hodiernis moldaviae nominibus”, adică „Despre numele antice și de astăzi ale Moldovei”, unde zice „Înainte de toate, chiar dacă acest neam a fost împărțit în trei ținuturi de căpetenie (despre care se va vorbi mai apoi), totuși se cheamă cu același nume de români […] Noi moldovenii la fel ne spunem români, iar limbii noastre nu dacică, nici moldovenească (dat fiind că numele Moldovei și al moldovenilor este dat foarte de curând, cum vom spune mai apoi), ci românească.” Sursa: Dimitrie Cantemir, Opere complete, vol. IX, Tomul I, București, 1983 (p. 64-65). Manuscrisul original se află în Rusia ”

    Imi pare rau ca 70% din populatie e inculta in RMoldova, este un adevar trist, majoritatea oamenilor nu poate sa spuna 2 fraze corecte gramatical. Importante sunt adevarul istoric si dreptatea si acestea au prevalat, drept dovada Limba romana este folosita in toate institutiile statului, companii private, scoli si evident de cei ce au putina cultura. Deci ramanem la limba romana pana una alta …

    • Iată ce mărturii despre Cantemir avem de la fiul său Antioh, care a fost ambasador al Rusiei la Paris:
      Într-o bibliotecă din SUA a fost descoperit manuscrisul „Istoriei Imperiului Otoman”, iar odată cu el şi „Viaţa lui Dimitrie Cantemir” scrisă în franceză de Antioh Cantemir pentru viitoarea ediţie în engleză a „Istoriei…”
      Spre sfîrşitul biografiei tatălui său, sînt enumerate „cărţile lui cele de învăţătură, dintre care cele mai de frunte sînt acestea:
      Cărţi tipărite:
      „Lumea şi sufletul”, în limba grecească şi moldovenească .
      „Starea Moldovei”, în limba latinească.
      Cărţi netipărite:
      „Istoria veche şi noao pentru Dachia”, o carte mare pe coală îndoită, scrisă în LIMBA MOLDOVENEASCĂ.
      „Istoria caselor ale Brîncovanului şi a lui Cantacuzino”, o scrisoare cu mîna, în LIMBA MOLDOVENEASCĂ.
      „Povăţuire la musichia turcească”, în LIMBA MOLDOVENEASCĂ, coala în patru”.
      Afară de aceste cărţi deplin săvîrşite, mai are încă şi alte multe începeri pe hîrtie, neisprăvite, care sînt încă şi pînă acum. El grăia turceşte, perseşte, arapeşte, grceasca de acum, latineşte, italieneşte, ruseşte şi MOLDOVENEŞTE, şi înţelegea foarte bine ellineasca, sloveneasca şi cea franţozească”

      ”Imi pare rau ca 70% din populatie e inculta in RMoldova, ….”

      Nu se spune că tradițiile, obiceiurile, valorile identitare sînt păstrate de poporul simplu, de nucleul său etnic?

      • Iar Dimitrie Cantemir in „Istoria Ieroglifica” scrie:
        … învățături grele, trebuitoare numere și cuvinte dându-le, a le moldoveni, sau a le români silește….
        Deci pentru el moldovenesc=românesc
        Desi in scriere atunci se foloseau anumite modovenisme: giuca-juca, dzice-zice,
        In prezent limba literara nu mai foloseste rostiri moldovenesti.
        Si atunci de unde limba modoveneasca fara specific moldovenesc,
        Asa ca: „te-i prostit di tăt..” insistand pe sintagma „limba moldoveneasca”
        ca sa folosesc un rand scris de cunoscutul George Toparceanu
        ………………..
        Iar cat proveste lista de lucrari mentionate de fiul Antioh Cantemir, acesta scriind ruseste nu putea pe atunci sa foloseasca alta denumire decat limba moldoveneasca sau valaha, denumirea de limba romaneasca fiind numai in uzul romanilor.

      • Citate fiecare poate aduce cîte vrea, rămîne un fapt folosirea denumirii ”limba moldovenească” în istorie. Iată doar cîteva exemple:
        http://www.graiesc.md/istoria-moldovei/limba-moldoveneasca.html

        Ceea ce nu putem spune despre ”limba ardeleană”, ”olteană”, ”bănățeană”, etc. Moldovenii de altădată au folosit acest nume, iar noi nu putem? Apropo, chiar și Ion Antonescu folosea denumirea ”l. moldovenească”:

        ”…Am găsit în Transnistria un bătrîn de 80 de ani, care fusese și la Plevna și vorbea perfect moldovenește. Avea cinci fete și nici una din ele nu vorbea moldovenește. Toate vorbeau rusește…”
        (Stenogramele ședințelor consiliului de miniștri. Guvernarea Ion Antonescu. Vol. VI (februarie – mai 1942), București, 2002, p. 205.)

  4. „Imi pare rau ca 70% din populatie e inculta in RMoldova, este un adevar trist”

    Rumeanii nu sufara de modestie 😆 😆 😆 ………… baetu venise si cu argumente grele de tot………cu de celea vechi in care se spune ca nu a existat limba moldoveneasca si neamul moldovenesc si este gresit sa te numesti moldovan,ii drept „moldovean”….astai,si de vina este limba rumeana…

    ” majoritatea oamenilor nu poate sa spuna 2 fraze corecte gramatical.”

    …rumeanii inventeaza reguli si moldovenii trebue sa jioci dupa nascocirile proaste rumeanesti….rumeaniea au monopolul asupra literelor si cuvintelor moldovenesti…de-ar fi atit de destepti cum se vor,dar limita rumeanului se opreste in limba,restu o fac europenii pentru ei…

  5. Obidine tată, TeanDi aista-i moldovean, sau e un rătăcit? N-am înţeles nimic din ce a vrut să zică. Ăsta vrea să vorbească pe româneşte (moldoveneşte), dar nu ştie o boabă limba. Bîiguie ceva pe o limbă păsărească, săracul!
    TeanDi, gavarite po celoveceski!

  6. Numai un SEMImoldovean poate sa separe partea est-pruteana de cealalta parte originaRa si ORIGINALA a Moldovei.
    Inca Miron Costin scria ca termenul de moldovean, moldovenesc e mai nou si se foloseste mai rar, iar cel de român, românesc e cel vechi si la care se apeleaza intotdeauna. Oricine intreaba „stii românește, dar nu știi moldoveneste” (asa era pe atunci)
    ……………………………
    Sunt sigur ca daca nu ocupau rusii partea est-pruteana a Moldovei, si est-prutenii ar fi scris dupa 1812 despre limba romaneasca ca si Gheorghe Asachi, care in cartea sa de poezii, aparuta la Iasi in 1836 scria ca „intaiele mele compuneri românești sînt din 1812”
    Gh. Asachi a inceput publicarea in 1829 a primei gazete din Moldova Albina Românească, A folosit doar denumirea de român, românesc, deși a fost antiunionist.
    Evident, rusii la inceput au mai tolerat si denumirea de limba romaneasca, precum si folosirea limbii propriu zise, doar pentru a amagi populatia, ca apoi sa-si arate adevarata fata de ocupanti.
    Trebuie sa fii tare ratacit ca sa prezinti perioada de dupa 1812 din asa numita Basarabie ca exemplu reprezentativ pentru cultura Moldovei, negand ceea ce prezenta Tara Moldovei si inca sa te mai numesti moldovean,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s