”… JANDARMII SÎNT SATRAPII SATELOR”

femeie-batuta
Din raportul consultantului juridic al Directoratului afacerilor interne al Basarabiei despre nelegiuirile autorităților județului Bălți.
7 iunie 1919.

Plasa Cornești …
Jandarmii sînt satrapii satelor. După modul cum ei sînt organizați sînt de sine stătatori, iar subprefecții nu au nici о autoritate și control, iar controlul celor mari este aproape întotdeauna părtinitor.

a. Secția de jandarmi Chișcăreni și postul de jandarmi Mînzătești au rechiziționat carele pentru transportul lemnelor fară plată și fără a avea drept, intrucît rechizițiile de caruțe se pot face numai pentru urmăriri și transportul arestaților și numai în cazuri urgente.

b. Șeful secției jandarmi Ungheni, în treacăt prin Bălți la Fălești, venind subprefectul Popescu la secție, l-a insultat, a vociferat și l-a dat afară, amenințîndu-l cu lovire. La această scenă din nefericire am asistat personal. El era in stare complectă de ebrietate… Tot el a bătut și pe dl Dutkovski din Sculeni, unde a fost insărcinat pentru о anchetă, pe motiv că este bolșevic. Trebuie de menționat că numitul are un fiu care a fost șeful miliției (uciastoc) secției Fălești și este un polonez cu sentimente pronunțate filo-romîne ceea ce am constatat personal și din activitatea lui în serviciul miliției unde era sa fie omorît tocmai din cauza că lupta contra dezordinei și bolșevismului.

с. Jandarmii din comunele Rădeni, Valea Mare, Moreni și Bușila bat pe locuitori pentru nu numai dezordini sau neexecutare de ordine, ci pentru că nu îndeplinesc diferite servicii particulare jandarmilor sau nu le procură gratuit alimente — ouă, brînză, unt, carne, pui etc. Astfel la Rădeni caporalul jandarm Olariu a bătut pe locuitorul Dumitru Tacu pentru că nu i-a adus gratuit ouă, brînză și alte alimente.
La Todirești vol. Ungheni jandarmii din postul Bușila pe motiv că strîng efecte militare iau totul de la om, tot ce i-a rămas de la întroarcerea lui din armata rusă, ca bocanci, haine etc., lăsîndu-i goi mai ales in timpul iernii și în aceste imprejurari, cînd este imposibil a-și procura îmbrăcăminte și cînd această îmbrăcăminte nu este furată și nu este de speculă, ci este îmbrăcămintea și rufăria ce i s-a dat la demobilizare, ceea ce s-a făcut și în Vechiul Regat și în toate țările din lume.Cu ocazia aceasta luau diferite sume de bani spre a le lăsa efectele.

Chestiunea abuzurilor și mai ales a bătăilor făcute de jandarmi este generală, iar populația îngrozită nici nu mai face plîngeri, întrucît anchetele se fac tot de jandarmii ofițeri, care este întotdeauna in favoarea jandarmului, cel mult dacă este mutat in alta comună.

5. О altă remarcă. Conducătorii armatelor cantonate de la Cornești-Pîrliți pretind locuitorilor să salute pe orice ofițer și soldat, iar cel ce nu execută este bătut (Reg. 5 Roșiori, căpitanul Ruso).
Maiorul Oreol, din nefericire basarabean, tot din reg. 5 Roșiori a îngrozit populația din Cornești prin bătaie, facîndu-se singur judecător pentru orice pricină …

8. Cazul subprefectului Andreescu
Din cercetările și ancheta făcută se constată următoarele:…

с. În urma cercetărilor făcute în comuna Ungheni, am constatat că subprefectul Andreescu este foarte violent și din această cauză are purtări care nu cadrează cu funcțiunea ce ocupă.
Astfel din declarațiile luate se constată că a bătut pe evreul comerciant Iosif Aronovici din Ungheni sub motivul că nu a voit să-i schimbe 250 ruble Liwow cumpărînd о matură, iar pentru că a lăsat caii la hangiul Elefterescu Gherasim și acesta i-a cerut 230 de lei și enervat peste măsură și neținînd cont de calitatea sa a oprit un dulap de sticlă și vesela, deși vinovat în această chestiune era vizitiul său, care nu a știut măsura a mîncat și mai ales a băut în contul subprefectului Andreescu. Bătaia о intrebuințează de regulă în orice ocaziuni.. .

Plasa Slobozia-Bălți
Am vizitat comunele Chișcăreni, Valea lui Vlad, Flămînzeni, Slobozia-Bălți și Strășeni constatînd următoarele…

4. Jandarmii. Aceleași apucături semnalate ca și în plasa Cornești. Cîte un exemplu: Șefului postului de jandarmi Gărdești nu-i place să se lipsească de diferite daruri în bani și în natură. Locuitorii mereu sînt amenințați de acest jandarm sub masca de bolșevism, și cum județul Bălți este declarat zonă de operație, jandarmii pot face multe neajunsuri locuitorilor. Este de mirare că prin asemenea purtări s-ar cîștiga simpatia locuitorilor pentru Romînia Маrе.
О anchetă mixtă din partea jandarmeriei și din partea Directoratului nu ar da tocmai rezultate proaste.
Șeful postului de jandarmi Dumbrovița, un anume Moldoveanu, într-o convorbire între 4 ochi mi-a declarat că el nu poate trăi din leafă, că el are făcut ceva stare și după demobilizare se va stabili în Basarabia ca particular. Este un om foarte energic și deștept, dar în acelaș timp nu cruță niciodată ocazia de a bate. Trebuie numaidecît mutat . . .

6. Cazul subprefectului Ispir
Din cercetările și ancheta făcută se constată urmatoarele:

a. Localul subprefecturii este bine mobilat, însă de observat că toate sînt rechiziționate de la vecini, cazul semnalat că prefecturile și subprefecturile rechiziționează cu forța mobile, spre a avea mîndria că cancelariile lor sînt elegante. Ceea ce nu este de iertat că numitul subprefect Ispir a rechiziționat cu forța de la un evreu din Slobozia-Bălți un pat de toată frumesețea, cu saltele, perine și celelalte, neplătind nici о chirie măcar…

e. În ziua de 2 ianuarie cor. subprefectul Ispir după ce petrece la Cocioaia ziua de 1 Ianuarie cor., se transportă la Valea lui Vlad, unde rechiziționeaza 59 saci făină…

Subprefectura Fălești
Cazul ajutorului [de] subprefect Fală

a. Este un om numai cu patru clase primare, nu are cunoștințe nici elementare de administrație, incapabil, nu poate scrie și concepta în limba romînă.
b. Este un om bolnav, nervos, aproape nebun, nu face altceva decît a bate, vecinic în mină cu nagaica. Nu poate asculta in liniște nici un om. Astfel este cazul învațătorului Beșeti din satul Ilenovca, care venind la cancelaria subprefecturii, fără nici un motiv față de lume, l-a bătut. Simte о plăcere diabolică de a bate, a scăpat de multe ori spre a nu fi omorît, grație intervenției jandarmilor și prin fugă.

În satul Petrești, în urma unui refuz de a plăti unele impozițe ramașițe din anii trecuți, s-a transportat acolo subprefectul Popescu și ajutorul Fală. În loc de a încerca măcar un mijloc de aplanare prin bună înțelegere numitul Fală, asistat de jandarmi, ia la întîmplare cîțiva locuitori și îi bate atît de neuman, neoprindu-se decît secundele necesare spre a se odihni și cînd cel bătut cădea în nesimțire. La aceasta asista subprefectul Popescu, încurajîndu-l.

с. În ședința cercului didactic al plășii Fălești, în ziua de 31 martie cor., în școala din с. Călugăru participă și ajutorul de subprefect Fală și negreșit ține о cuvîntare cu următoarele cuvinte: «Măgarilor, boilor… că sînt numit de rege și sînt reprezentantul lui și al guvernului. Voi pe mine trebuie să mă ascultați căci altfel să fugiți că să nu dați ochii cu mine», și ar fi continuat dacă președintele nu l-ar fi oprit și scos afară. Las la aprecierea dv. pentru că eu nu pot găsi un calificativ.

Acestea sînt numai cîteva cazuri, dar a menționa toate ar trebui umplute cîteva coli întregi și ar trebui anchetată о lume întreagă, bineînțeles numai în cazul cînd el ar fi luat de acolo, ca populația să nu se teamă…”

Arhiva Națională a Republicii Moldova, fond 723, inv. 2, dos. 10, f. 120-125. Copie legalizată.

Din raportul subcomisiunii de anchetă parlamentară asupra cercetărilor făcute în județul Bălți (1920-1921)

1. Bătăi și arestări. În județul Bălți bătăile au luat o proporție așa de mare încît pare că au ajuns un întreg sistem de administrare. Bat militarii, bat jandarmii, bat perceptorii etc… Mai ales suferă de bătăi țărănimea. Ca dovadă putem cita dosarele și reclamațiile: 1. Contra maiorului Panfil, șeful biroului de rechiziție; 2. Contra locotenentului Ostroveanu din Regimentul 14 obuziere, care împreună cu alți ofițeri și sergenți au bătut în modul cel mai sălbatic pe Atanasie Grosu; 3. Contra căpitanului Russo din Regimentul 9 Roșiori; 4. Contra locotenentului Protopopescu din Regimentul 28 infanterie; 5. Contra ofițerului Negulescu; 6. Dosarul corneștenilor; 7. Dosarul jandarmului Lupescu-Ursea; 8. Raportul prefectului jud. Bălți către Ministerul de interne din 10.08.1920, nr. 8620; 9. Raportul aceluiași prefect către administrația financiară Bălți din 5.08.1920, nr. 8396; 11. Procesul-verbal al subcomisiunii de anchetă parlamentară din 29.10.1920 la arestul preventiv Bălți etc., etc.
Pentru a ilustra unde s-a ajuns cu bătăile este destul să amintim, că în comuna Mărăndeni n-a rămas aproape un sătean nebătut, iar locuitorul din comuna Fălești Moise Strihamovici la întrebarea noastră cine a fost bătut de jandarmul Anghel ne-a răspuns: ”Da cine n-a fost bătut?”. Aici este locul să menționăm că asupra acestui rău, întrodus în Basarabia odată cu unirea acestei provincii la patria-mumă (căci sub regimul rus bătaia a fost desființată încă în 1863), s-a atras atenția guvernului de multe ori. Iată ce scrie prefectul județului Bălți Ionescu (român-regățean) în raportul său din 10.08.1920 cu nr. 8620 dlui Ministru de interne:
Una din principalele constatări triste pe care le-am făcut cu ocazia inspecțiilor îm timp de patru luni de zile, ca prefect al județului Bălți, este și aceea cu privire la purtarea în afară de lege a jandarmilor față de populația satelor… Trebuiesc luate cît mai neîntîrziate măsuri pentru curmarea acestui rău. În acest scop am cerut prin Secretariatul general de la Interne pedepsirea unor jandarmi care bătuseră pe niște arestați într-un mod oribil, iar prin altul ceream trimiterea peste Prut (în regat) a 14 jandarmi, care nu făceau pentru Basarabia. Pînă acum nu văd că s-ar fi luat vreo măsură. Pentru a vedea cam ce fel de elemente se găsesc printre jandarmii din acest județ, e deajuns să arăt că actualmente un șef de secție este depus sub învinuirea că atacă lumea la drumul mare, prădînd-o (Neacșu), iar un altul depus că a împușcat pe un evreu, negustor de lînă, pe care mai întîi îl luase la bătaie fără nici un motiv…
Cît privește arestările, care în cea mai mare parte au fost acompaniate de bătăi, cu legarea mînilor și picioarelor, ele de foarte multe ori au fost făcute fără nici un motiv serios. Cea mai mică protestare contra abuzurilor diferiților funcționari și ”nacealnici” era calificată ca ”bolșevism” și atrăgea după sine în mod inevitabil arestul și bătaia. Dosarele curților marțiale ar putea fi cele mai bune mărturii. Ele ne-ar povesti cîți ”bolșevici” au fost arestați pe degeaba și deținuți luni de zile în condițiile cele mai îngrozitoare, pentru ca apoi ”bolșevicii” să fie achitați și eliberați…

II. Torturi cu fierul roșu, ouă fierbinți și sare peste răni. Inchizițiile medievale condamnate de toată lumea civilizată se păreau că au trecut în domeniul istoriei pentru totdeauna. Din nefericire și spre rușinea noastră națională, ele au reînviat din nou și de astă dată puse în slujba jandarmilor noștri (trimiși) în Basarabia și a agenților de siguranță. Vizitarea arestului preventiv din Bălți făcută de subcomisiunea anchetării parlamentare în ziua de 29.10.1920 ne-a descoperit urmele vii ale unei torturi neînchipuite… O serie de indivizi deținuți(…) jandarmii și agenții de siguranță i-au chinuit în timpul interogatoriului(…) cu fierul înfierbîntat în foc, precum și ouă fierbinți subsuori… Unuia i-au fost tăiate palmele cu cuțitul, iar peste răni i-a fost pusă sare… Băiatul Filip Caraiman de 15 ani din comuna Dumbrăvița a fost chinuit cu ouă fierbinți subsuoride către jandarmul călău Ștefan Anghel… Crima aceasta pînă astăzi a rămas nepedepsită.

IV. Rechiziții, abuzuri, samovolnicii. Am constatat că… b) ofițerul însărcinat cu ridicarea grîului a bătut crunt pe mai mulți locuitori din comuna Brătușeni; c) grîul strîns de către ofițerii din Divizia II n-a fost plătit, din care cauză prefectul roagă pe dl comandant al Diviziei să dea ”ordin să se plătească grîul în lei și la prețul stabilit”. Plîngerile veneau de la locuitorii comunelor Dumeni, Costești, Corpaci și altele…
Perceptorii și, mai ales, agenții lor se poartă brutal cu populația. Locuitorii sînt bătuți și înjurați. Cu ocazia strîngerii dărilor, li se ridică locuitorilor lucrurile din casă, fără ca ei să fie mai dinainte preveniți prin vreo formă că trebuie să plătească anumite dări și cît trebuie să plătească… Pentru ce anume trebuie să plătească și cît… Aceste procedee triste noi, subsemnații, le-am constatat în volostele Chișcăreni, Glodeni, Cornești… Trebuie de cerut de la Minesterul de instrucție publică dosarul căpitanului Firculescu din Regimentul 10 roșiori, Divizia I de cavalerie, care este învinuit de a fi omorît 9 locuitori din comuna Drăgănești județul Soroca fără nici o judecată… Dosarul acesta a fost înaintat încă în februarie 1918…

V. Populația țărănească. S-a vorbit atît de mult de ”bolșevismul” basarabenilor… Noi în apărarea țărănimii noastre – care a suferit mai mult de pe urma administrației noastre – am putea aduce cuvinte de mare laudă… Ne vom mărgini numai la cîteva cuvinte, ale domnului Ionescu, fost prefect al județului Bălți din Raportul său (nr. 8620 din 10.08 1920) înainat Ministerului de Interne al României. Iată ce raporta dl Ionescu:
”Populația rurală a acestui județ, toată curat moldovenească, răbdătoare, împăciuitoare și pașnică, cu un suflet cinstit și curat, printr-o administrație cinstită,demnă și dreaptă ușor ar fi putut să fie îndreptată sufletește către noi, cei din regat, dar așa de multe au fost abuzurile, așa de grozave nedreptățile și asupririle de la început, încît de atunci, mai ales jandarmii și nu numai ei, dar și alți funcționari au săpat o prăpastie între cei de aici și cei din regat, care se va adînci, dacă nu luăm imediat măsuri”

VII. Starea generală de astăzi. Cele spuse mai sus cuprind numai o parte din răul care s-a încuibat în județul nostru… dar ceea ce am văzut și am auzit în curs de aproape două luni de zile sînt prea suficiente ca să spunem în deplină conștiință, că situația generală este gravă. De la început s-au făcut o serie de greșeli mari. Mai întîi s-a trimis armată compusă din elementele muntenești și oltenești, pe cînd trebuia să se trimită moldoveni care sînt mult mai aproape de noi, graiul, caracter, obiceiuri. Din nenorocire, procedeele incorecte, ilegale și uneori chiar sălbatice ale unei părți din administrația noastră civilă au sporit și mai mult neîncrederea populației față de Regatul vechi, de unde au venit armata, jandarmeria, prefectura.
La neînțelegerea între populația băștinașă și elementele venite din Regatul vechi a contribuit mult și deosebirea de concepții, mentalitate, obiceiuri și chiar de cultură.
Populația judecă despre România și români după funcționarii răi, perceptorii pungași, veniți din Regatul vechi și după procedeele ce se aplică aici… Pentru țărănimea noastră și mai ales pentru alogenii noștri numele de ”România” și ”român” au devenit sinonime cu cuvintele ”dușman”, ”asupritor”. În mintea țăranului cuvîntul ”jandarm” e egal cu ”călău”, iar cuvîntul ”perceptor” cu ”pungaș”. Așa-zisă ”intelighență” rusă sau rusificată(…) nu se sfiește să spună că România e țara unde bătaia și tortura sînt obiceiuri ale pămîntului, unde fără bacșiș nu poți face un pas, unde libertățile publice nu pot exista decît pe hîrtie, că România este o țară semisălbatică… Tot această ”intelighență”, cînd compară structura administrativă pînă la revoluție, știința, literatura, muzica, teatrul, în genere cultura rusă și cea românească – cu bucurie, uneori amestecată cu răutate sau dispreț, constată superioritatea cele dintîi – celei rusești…
Sîntem convinși că nici o propagandă țaristă sau bolșevistă n-ar fi putut aduce românismului în Basarabia mai mult rău ca acel, care ni l-au adus elementele rele române, despre care am vorbit mai sus. Răul care s-a făcut pînă astăzi în Basarabia de minune a contribuit la creșterea curentului revoluționar și celui autonomist.

Deputat I.Pelivan, senator E. Popovici

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s