AJUTORUL ALIMENTAR ACORDAT ROMÂNIEI DE CĂTRE URSS ÎN ANII 1945-1947

La începutul lunii septembrie 1945 a avut loc vizita delegației guvernului român la Moscova. Prim-ministru României a vorbit despre marea lipsă de cereale, despre aceea, că țara, devastată de fasciști, se află în pragul foametei. Drept răspuns șeful guvernului sovietic a declarat: ”La noi s-a creat o situație extrem de dificilă în privința produselor alimentare, toate regiunile cerealiere principale au fost lovite de secetă. Dar noi vom împărți cu Dumneavoastră, cu poporul vostru, domnule Groza, ceea ce avem în rezervele de stat. Recunosc, nu sîntem prea bogați, dar vă vom ajuta”( Видрашку Ф. Петру Гроза. М., 1976. P. 282).
Guvernul sovetic a căzut de acord să livreze poporului român 150 de mii de tone de grîu și 150 de mii de tone de popușoi drept împrumut, care trebuia să fie întors în anii 1946-1947.( Архив внешней политики [Arhiva politicii externe] Fond 125. Inv. 27. Dos. 16. Fila 31). Achiziția acestei cantități de cereale de pe piața mondială ar fi costat-o pe România mai mult de 35 de milioane de dolari (în prețurile anului 1947) sau zeci de tone de aur din rezervele statului. Cu rezervele valutare modeste de care dispunea pe atunci România, această operațiune de comerț exterior urma să aibă un caracter ruinător.
Ziarul ”Semnalul” scria în acele zile: ”Se poate spune fără exagerare, că generozitatea URSS nu cunoaște limite. Bunăvoința manifestată de Uniunea Sovetică față de noi nu va fi uitată niciodată”( ”Semnalul”. 1945. 14 sept.). Iar generalul român Romulus a găsit de cuviință să sublinieze, că acei ”asupra cărora noi ne-am năpustit și pe care îi jefuiam, ne dau pîne și ne scapă de la moarte de foame”( ”Scînteia”. 1945. 17 sept.). Importanța ajutorului alimentar sovetic României nu a putut să nu fie menționată chiar și de ziarul ”Victoria” (organul principal al partidului burghez național-liberal): ”România în acest an (1945) a recoltat doar 130 de mii de vagoane (1300 de mii de tone în loc de 3-4 mln de tone în medie pe an. – A. Ș.). Numai datorită ajutorului Uniunii Sovetice, care ne-a oferit în mod mutual 300 mii de tone de grîne, noi am scăpat de foamete”( ”Victoria”. 1945. 18 sept.).
Împrumutul de cereale nu a fost întors Uniunii Sovetice nici în anul 1946, nici în 1947. Mai mult decît atît, din cauza secetei care s-a abătut asupra României în 1946, situația alimentară a orașelor s-a înrăutățit și mai mult. Imperialiștii din Europa de Vest și din America, ca și în 1945, au refuzat categoric să acorde ajutor alimentar. Muncitorii României din nou și-au îndreptat privirile spre Răsărit. URSS continua să simtă greutăți alimentare enorme, însă a întins o mînă de ajutor frățesc. În perioada de pe 1 mai pînă pe 1 august 1946 Uniunea Sovetică a livrat României încă 100 000 de tone de cereale( Архив внешней политики. Fond 125. Inv. 28. Dos. 8. F. 12). De data aceasta livrarea s-a efectuat nu în calitate de împrumut (pentru că a devenit clar că România în anii apropiați nu va fi în stare să întoarcă împrumutul în natură), dar în condițiile unui acord comercial, adică a fost încheiată o tranzacție comercială. URSS livra cerealele sale la prețuri mai joase decît prețurile lor pe piața mondială. De pildă, o tonă de popușoi sovetic costa României 68 de dolari. Însă pe piața mondială ea era cotată în limitele a 81-83 de dolari. Iar plata nu se efectua în aur sau în valută convertibilă, dar prin livrări de produse petroliere și materiale lemnoase, adică în resurse de materii prime, de care România dispunea în cantități semnificative.
Rezultatele recoltei anului 1946 au arătat că țara a recoltat mult mai puține cereale decît era planificat. Ca urmare nu au trecut nici opt luni după terminarea campaniei de recoltare a anului 1946, că guvernul lui P. Groza din nou a fost nevoit să se adreseze guvernului sovetic cu rugămintea de a-i fi furnizate cereale în prima jumătate a anului 1947, adică pînă la strîngerea noii roade, perspectivele căreia erau doar satisfăcătoare. În acordul româno-sovetic de la 25 iunie 1947 se spunea: ”Mergînd în întîmpinarea rugăminților guvernului României, URSS a căzut de acord să livreze României pe parcursul lunilor iunie, iulie și în prima jumătate a lunii august 1947 80 000 de tone de cereale, dintre care grîu – 60 000 de tone, orz – 20 000 de tone”( ”Scînteia”. 1947. 28 iulie.).
Noile livrări de cereale au fost considerate de către forțele progresiste române ca un act de solidaritate proletară față de oamenii muncii români, care s-au pomenit la grea nevoie în vremurile pașnice.
Ajutorul alimentar sovetic nu numai a salvat România de la pericolul unei foamete strașnice, dar într-o mare măsură a creat clima politică și economică necesară pentru reconstrucția întregii economii naționale. ”Anii secetei, – spunea prim-ministrul P. Groza la 27 iunie 1947, – ne-au pus în cea mai grea situație… Noi am fost nevoiți să batem din nou la ușa prietenilor noștri de la Răsărit. Noi știm, că la ei a fost secetă și că, necătînd la aceasta, ei ne-au dat împrumut 30 000 de vagoane (300 000 de tone – A. Ș.) de grîu livrate la domiciliu, fără să ceară în loc nici un fel de garanții, fără să ceară aur, iar noi nu am putut întoarce această datorie. Necătînd la aceasta, noi iarăș ne-am adresat prietenilor noștri, și ei ne-au înțeles și ne ajută din nou”(”Известия”. 1970. 5 марта).
Așadar, Uniunea Sovetică a livrat României în perioada crizei sale alimentare 780 000 de tone de grîne. Această cifră vorbește de la sine. Ajutorul alimentar sovetic a fost hotărîtor pentru salvarea poporului român de la foamete, pentru preîntîmpinarea unei grave crize a economiei române, a ajutat să respingă presiunea reacțiunii interne și al imperializmului anglo-american asupra procesului revoluționar început.

Alexei Șeviakov, doctor în științe istorice, cercetător științific superior al Institutului de istorie a Rusiei al Academiei de științe a Rusiei

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s