CÎTEVA CITATE DESPRE ”UNIREA” DIN 1918

”S-au redijat proiectele ocupării Basarabiei ( 27 decembrie 1917 – y.o.) ”.  (Al. Marghiloman. ”Note politice, vol. II, pag. 295).

”Noi am hotărît să trimitem armatele necesare ca să ocupe Basarabia, să permită celor de la Chișinău să îndeplinească ultima formalitate: unirea solemnă a izbăvitei Basarabii cu patria-mumă”.  (I. Gh. Duca. ”Amintiri politice”, III).

”Sfatul Țării n-a fost într-adevăr decît o formațiune politică de impostură, un fel de soviet de amestecătură, în care bolșevismul, naționalismul, rusismul, semitismul și liberalismul burghez bîlbîiau și se încurcau într-o ciudată cacofonie.Ieșind din alegeri cu totul fictive, el nu reprezenta nimic și pe nimeni. De fapt, membrii lui se impuseră singuri și izbutiseră să se așeze în fruntea mișcării, fiindcă locurile nu fuseră ocupate de alții”. (C. Argetoianu. ”Memorii”, vol. V).

”Înainre de a mă despărți, Kuhlman (ministrul de externe al Germaniei – y. o.) m-a rugat să cer la Iași să nu trimită la Bucureești delegații basarabeni, care vroiau cu tot dinadinsul să vie să se amestece în tratativele păcii. Îi oprisem deja odată din cauza unui protest trimis de Ucraina Puterilor Centrale… Doi tineri fără trecut și fără experiență I. Inculeț și D. Ciugureanu (…), reprezentanți ai unui soviet de pezevenghi adunați de pe stradă, pe jumătate bolșevizat, pe jumătate naționalist, care se întrunise la Chișinău sub numele de Sfatul Țării…, care au devenit români, fiindcă așa a suflat vîntul… și cărora le convenea să guverneze (mai bine zis să tripoteze) la Chișinău sub oblăduirea armatelor noastre… au venit la Iași să obție prin noi dreptul de a trimite delegați la București, pentru a negocia pacea paralel cu România”. (C. Argetoianu, ”Memorii”, vol. V).

”Ședință decisivă a Consiliului de miniștri, ora 11 (23 martie 1918 – y. o.). Iau parte Inculeț, Ciugureanu și Halippa. Stere sosit dimineața, scăpînd de un accident grav în gara Pașcani. Asistă la ședință… Inculeț, după ce a reamintit amenințarea lui Arion (ministrul de externe al României – y. o.): că dacă nu e unire, va fi anexiune, întreabă dacă este siguranță pentru Basarabia să nu sufere vreo amputare în caz de unire. Vorbesc de asigurările verbale, confirmate de Kuhlmann, de a avea ”mînă liberă”, în caz că dăm vasele noastre”. (Al. Marghiloman. ”Note politice, vol. II).

“Domnilor deputați.
…Eu vă rog sa vă gîndiți în fața cărei dileme se va pomeni Statul Român dacă Sfatul Țării va respinge ideia unirii. Domnilor, s-ar putea oare ca România să renunțe la drepturile sale istorice, idealurile ei naționale, în sfîrșit, la dreptul ei la viață? Deoarece fără ieșire la mare România nu poate supravețui. (Dobrogea, care i-a deschis României ieșirea la Mare, făcea parte atunci din teritoriul Bulgariei – y.o.). Și dacă România nu poate renunța la drepturile sale istorice nici la idealurile naționale, nici la interesele statale ce o obligă să găsească ieșire la Mare, atunci EA VA FI NEVOITĂ SĂ ANEXEZE BASARABIA FĂRĂ CONSIMȚĂMÎNTUL VOSTRU…”
(Din discursul lui C. Stere. Vezi stenograma ședintei Sf. Țării din 27.03.1918)

”Inculeț a ciupit 2 000 000 de lei sub Marghiloman ca să voteze – cum trebuia – în Sfatul Țării alipirea Basarabiei la patria mumă… Banii au fost numărați la ”Hotel de Londra”, la Chișinău, prin deputații dr. Pilescu și Andrei Corteanu, a cărui declarație o posed”. (C. Argetoianu. ”Memorii”, vol. V).

” …dar сееа се nu este scris nicăieri, este dureroasa impresiune ce am resimțit la auzul cuvintelor rostite de Președintele Consiliului de Miniștri…: «Unirea Basarabiei s-a făcut la București». (M. C. Schina «Basarabia ianuarie 1918 — iunie 1919», București, 1938, pag. 33).

”De fapt Basarabia s-a unit cu patria-mamă, dacă nu în clipa în care s-a hotărît trimiterea armatei noastre peste Prut – adică la 22 decembrie 1917/4 ianuarie 1918 – cel puțin în momentul în care trupele noastre au întrat în Chișinău (14 ianuarie 1918 – y. o.)”. (C. Argetoianu. ”Memorii”, vol. V).

”Basarabia a revenit sub steagul liber al României, mulțumită tratativelor de la București. Votul de la Chișinău al Sfatului Țării a avut numai să consacre, adică doar să ridice mînile, ceea ce se făcuse cu putință prin acțiunea diplomatică…”. (C. Argetoianu. ”Memorii”, vol. V).

”…Trio: Inculet-Halipa-Ciugureanu este acela care a luat initiativa de a abroga pactul din martie 1918; n-au fost, cu toți banii cheltuiți, nici 30 de deputați pentru a-l vota…»”.  (A. Marghiloman . «Note poiiiice, vol. IV, 1918—1919, București, 1927, pag. 313).

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s