SFATUL ȚĂRII: DECLARAȚII ȘI FAPTE

Сфатул Цэрий

Toți știu ce a făcut Sfatul Țării: a votat unirea Basarabiei cu România, exact cu 95 de ani în urmă.

Mai puțini știu scopul pentru care a fost format acest Sfat și finalitățile spre care el declara că tinde.

Ce intenții avea Sfatul Țării putem vedea din următoarele declarații (părțile mai semnificative le-am evidențiat).

Declaraţia Sfatului Ţării de constituire a Republicii Democratice Moldoveneşti autonome
Chişinău, 2 decembrie 1917
”Moldoveni şi noroade înfrăţite ale Basarabiei!
Republica Rusească se află în mare primejdie. Lipsa de stăpănire la centru şi neocârmuilala în toată ţara, care este istovităprin luptă cu duşmanul de din afară duce la peire întreaga republică. În acestă clipă îngrozitoare singura cale de izbăvire pentru Republica Democratică Rusească este ca noroadele ei să se unească şi să-şi ieie soarta în mâinle lor,alcătuindu-şi stăpâniri naţionale, în hotarele ţărilor în care locuiesc. În puterea temeiului acesta şi având în vedere aşezarea rânduielii obşteştişi întărirea drepturilor câștigate prin revoluţie, Basarabia, sprijinnindu-se pe trecutul său istoric, se declară de azi înainte Republică Democratică Moldovenească, care va intra în alcătuirea Republicii Federative Democratice Ruseşti, ca părtaş cu aceleaşi drepturi.Pânăla chemarea Adunării Poporane a Republicii Moldoveneşti, care va fi aleasădetot norodul prin glăsuirea de-a dreptul, deopotrivăşi tăinuită, după sistemul proporţional, cea maiînaltă ocârmuire a Republicii Democratice Moldoveneşti este Sfatul Ţării, alcătuit din împuteniciţii tuturor organizaţiilor democratice revoluţionareale deosebitelor noroade şi din împuterniciţii zemstvelor şi târgurilor.Puterea împlinitoare în Republica Democratică Moldovenească o are Sfatul Directorilor Generali, care sunt răspunzători numai înaintea Sfatului Ţării.
Înfăţişând voinţa noroadelor trăitoare pe pământul Republicii Moldoveneşti, Sfatul Ţării are în vedere:
1. Să cheme în timpul cel mai mai scurt Adunarea Poporană a Republicii Moldoveneşti, aleasăprin glăsuire obştească, de-a dreptul, deopotrivăşi tăinuită după sistemul proporţional.
2. Să împartă norodului muncitor tot pământul fără plată, pe temeiul folosirei drepte.Pânăla alcătuirea unei legi despre trecerea pământului la norodul muncitor, – ca să nu fie neorânduială şi irosire a bogăţiilor ţării, tot pământul care nu se lucrează cu braţele stăpânului lui, împreună cu vitele şi stromenturile gospodăriei va trece în sama comitetelor pământești, alese pe temeiul democratic. Sfatul Ţării va întocmi porunci amănunţite despre felul cum trebuie să treacă pământul în seama comitetelor şi cum acestea trebuie să orânduiască treaba pământului.Pădurile, apele, bogăţiile de sub pământ, câmpurile de încercare, răsadniţele,ogoarele de sfeclă, precum şi viile şi livezile boiereştişi,  mănăstireşti, bisericeşti şi ale udelurilor şi în sfărşit toate curţile boiereşti, fiind averea obştească a norodului, vor trece în seama comitetului pământesc general al Republicei Moldoveneşti.
3. Să orânduiască treaba îndestulării norodului cu hrănile şi mărfurile de întâia trebuinţă; să orânduiască munca lucrătorilor, urcând plata ei şi aşezând în toate întreprinderile ziua de muncă de 8 ceasuri, şi să întocmească controlul ţării asupra fabricilor şi a veniturilor pe tot pământul Republicei Moldoveneşti. SfatulŢării are în vedere să lucreze un plan de măsuri în legătură cu demobilizarea oastei şi a fabricilor.Ca să înlăture grozăviilor foametei şi a urmărilor ei Sfatul Ţării va lua toate măsurile, ca să fie arate şi sămănate toate câmpurile slobode ale Basarabiei.
4. Să orânduiască alegerile drepte în aşezământurile locale de sineocârmuire, care încă n-au fost alese pe temeiul glăsuirei obşteşti, de-a dreptul, deopotrivă şi tăinuite după sistemul proporţional,şi să chezăşluiască pe deplin bunul mers al acestor aşezământuri.
5. Să apere toate slobozeniile, câştigate prin revoluţie, precum: slobozenia cuvântului, tiparului, credinţei, cugetului, unirilor, adunărilor şi grevelor, să chezăşluiască neatingerea persoanei şi a locuinţei şi să aşeze judecată dreaptă pentru tot norodul.
6. Să desfiinţeze pedeapsa de moarte pentru totdeauna pe pamântul Republicei Moldoveneşti.
7. Să chezăşluiască pe deplin drepturi deopotrivă pentru toate noroadele, ce trăiesc pe pământul Republicei Moldoveneşti, dându-le autonomia culturală-naţionala-personală.
8. Să orânduiască treaba învăţământului pe temeiul autonomieişi al naţionalizării pentru toate popoarele Republicii Moldoveneşti.
9. Să întocmească îndată polcuri naţionale din ostaşi născuţi pe pământul Basarabiei pentru apărarea bogăţieiţării de jaf în vremea demobilizării oasteişi pentru izbăvireaţării de cea mai straşnică anarhie.
10. Să ieie măsuri pentru ca îndată să se încheie pace fără răpiri de pământuri străine şi fără despăgubiri de război, dându-se noroadelor dreptul de a-şi hotărî soarta; pacea trebuie să fie încheiată înţelegere cu întovăraşiţii şi cu toate noroadele Republicei Democratice Federative Ruseşti.
Moldoveni şi naţionalităţi înfrăţite ale Republicii Moldoveneşti!
În clipa aceasta grozavă, când stăm la marginea prăpastiei, anarhiei, vărsării desânge frăţesc, sărăciei, foameteişi a frigului – Sfatul Înalt al Ţării vă cheamă împrejurul său, să puneţi toate puterile voastre pentru lupta hotărâtoare împreună cu toate noroadele Republicei Moldoveneşti ca să sprijinească din răsputeri şi să apere adunarea întemeietoare rusească. Sfatul Ţării cheamă pe Moldovenişi toate noroadele înfrăţite ale Basarabiei să se apuce harnic de lucru obştesc, clădind viaţă nouă pe temelia slobozeniei, dreptăţii şi a frăţiei. Numai astfel vom scăpa noi ţara noastră şi vom feri-o de peire pe maica noastră a tuturor – marea Republică Democratică Rusească.
Primită de Sfatul Ţării la 2 Decembrie, anul 1917.”

Declaraţia de independenţă a Republicii Democratice Moldoveneşti adoptată de Sfatul Ţării
Chişinău, 24 ianuarie 1918
„Moldoveni şi noroade infrăţite ale Republicei Moldoveneşti!
Marea revoluţie rusească ne-a scos din intunericul de robie, in care am trăit atata amar de vreme, la calea slobozeniei, dreptăţii şi frăţiei! Prin jertfa şi osteneala voastră a tuturora, ţara noastră, infăptuindu-şi dreptul dobandit de revoluţie de a-şi hotăra singură soarta, s-a declarat Republică democratică slobodă.
Infrăţiţi prin sangele vărsat sub steagurile revoluţiei, noi ne-am arătat dorinţa neclintită să trăim în unire cu republicile ce s-au înfiinţat pe pămantul fostei impărăţii ruseşti, alcătuind toţi la un loc marea republică democratică federativă rusească.
Dar vremurile sunt schimbătoare şi imprejurările politice de azi impiedică cu desăvarşire infăptuirea acestei uniri. Republica democratică a Ucrainei, vecina noastră de peste Nistru, s-a proclamat neatarnată şi noi astfel ne-am despărţit de Rusia şi republicile alcătuite in vechile ei hotare.
În astfel de imprejurări şi noi suntem siliţi să ne proclamăm, in unire cu voinţa norodului, Republică democratică moldovenească slobodă, de sine stătătoare şi neatarnată, avînd ea singură dreptul de a-şi hotăra soarta in viitor.
Proclamarea neatarnării este o cerinţă politică a vremii, căci Republica
Moldovenească nu mai poate aştepta de la nimeni oranduirea vieţii sale şi popoarele Republicei trebuie să inţeleagă că viitorul lor atârnă numai de dansele şi că acest viitor poate să fie infăptuit numai prin aşezămantul înalt de ocârmuire – Sfatul Ţării şi stăpanirea pusă de el – sfatul miniştrilor.
Republica Moldovenească neatarnată işi pune ca scop pacea şi inţelegerea prietenească in viaţa politică şi economică cu toate ţările indepărtate şi vecine, socotind războiul ca cel mai vrăjmaş duşman al noroadelor şi ţărilor. Deci, in politica sa din afară, Republica Moldovenească neatarnată va urmări incheierea cat mai degrabă a păcii obşteşti democratice in inţelegerea cu toţi intovărăşiţii.
In politica sa lăuntrică Republica Moldovenească neatarnată, chezăşluind drepturi depline tuturor naţiilor, va urma mai departe cu intărirea slobozeniilor caştigate prin revoluţie şi vestite prin declaraţia Sfatului Ţării de la 2 decembrie anul 1917.
Îndeosebi Sfatul Ţării şi sfatul miniştrilor Republicei Moldoveneşti se va sili să cheme cît mai degrabă adunarea poporană pe temeiul glăsuirei obşteşti, care va hotăra desăvîrşit rînduiala lăuntrică in ţară şi legăturile ei de unire cu alte ţări, dacă aceasta o va cere binele popoarelor republicei noastre.
In al doilea rand Sfatul Ţării şi sfatul miniştrilor Republicei Moldoveneşti neatarnate au grijă să hotărască in cel mai scurt timp treaba pămantului. Acesta va trece în mâinile plugarilor fără plată, pe temeiul împărţirei drepte, după cum s-a spus în declaraţia de la 2 Decembrie.
Afară de asta Sfatul Ţării şi stăpanirea Republicei Moldoveneşti au în vedere să lucreze în cel mai scurt timp un şir întreg de zacoane şi măsuri, care să îndestuleze nevoile de azi ale ţării, în scopul de a o scoate din bezna întunericului, sărăciei şi foamei.
Moldoveni şi noroade infrăţite ale Republicei Moldoveneşti!
Suntem la cotitura cea mai însemnată a istoriei noastre! De la conştiinţa şi înţelepciunea voastră atârnă viitorul ţării. Prin venirea oştilor frăţeşti române pe pămantul republicei noastre s-a întocmit o stare prielnică pentru munca harnică şi oranduită pe toare ogoarele vieţii. Oştile romaneşti au venit să apere drumurile de fier, magazinele de pâine pentru front, dar fiinţa lor pe pămantul nostru ajută la aşezarea rănduiellei în ţară şi de azi înainte roada muncii fiecărui cetăţean al republicei este chezăşluită împotriva lăcomiei răufăcătorilor.
Alt scop oştile romaneşti pe pămantul Republicei noastre nu au. Toate zvonurile, cum că Romanii au venit să ne cuprindă ţara şi să ne stăpanească, nu se potrivesc cu adevărul şi se imprăştie de duşmanii Republicei noastre. Că oştile romaneşti nu ne primejduiesc neatarnarea, slobozenia şi drepturile caştigate prin revoluţie – chezăşie ne sunt Franţa, Anglia şi America cu mărturiile lor, precum şi declaraţiile imputerniciţilor României.
Moldoveni şi noroade infrăţite ale Republicei Moldoveneşti!
Fiind incredinţaţi că zidirea vieţii noastre nu va fi atinsă de nimeni şi că nimic nu primejduieşte neatarnarea şi slobozeniile dobandite prin revoluţie, noi vă chemăm pe toţi spre unire, spre muncă paşnică şi linişte, pentru binele şi folosul tuturor noroadelor Republicei democratice Moldoveneşti, de acum şi pururea neatârnate.
Primită de Sfatul Ţării la 24 ianuarie 1918.”

 
Citind aceste declarații nici nu-ți vine a crede că aceiași membri ai Sfatului Țării peste 2 luni au adoptat ”actul unirii”.

Anunțuri

3 gânduri despre „SFATUL ȚĂRII: DECLARAȚII ȘI FAPTE

  1. Pingback: Personalități | Primaria Cotiujenii Mari

  2. Pingback: Vlad Cazacliu - Primăria Cotiujenii Mari

  3. Pingback: Grigore Cazacliu - Primăria Cotiujenii Mari

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s